Furnizorii de gaze și curent, prețuri ireale. Zoltan Nagy-Bege, vicepresedintele ANRE: Nu încalcă legea!

Secretarul de stat Dan Drăgan spune ca ofertele de 20 de ori mai mari pentru gaze şi energie sunt înşelătoare. Întrebat, la Antena 3, ce înseamnă acest lucru, dacă se încalcă legea când sunt afişate preţuri de 12 lei/ kWh pentru energia electrică, Zoltan Nagy-Begea a spus:

"Nu m-aş aventura să spun că sunt înșelătoare"

"Aş spune că nu au legătură cu realitatea, dar nu m-aş aventura să spun că sunt înșelătoare. Vreau să vă explic nişte chestii care vin din OUG 27, care reglementează plafonarea preţurilor şi mai impun nişte reguli în piaţă. Vreau să asigur pe oricine, chiar dacă par aceste oferte şocant de mari... Chiar dacă semnăm un contract la un asemenea preţ, acest preţ nu se va aplica niciodată, nu se va regăsi în factura niciunui consumator - nici casnic, nici non-casnic. Spun acest lucru pentru că este un articol în OUG 27 care spune că se plafonează preţurile pentru o mare parte din consumatori. Evident că aceşti consumatori cărora li se aplică plafonarea vor primi la 68 de bani, la 80 de bani sau 1 leu energia electrică.

Pentru cei cărora nu li se aplică plafonul, există un articol în OUG care spune că, pentru ei, furnizorii de gaz și energie electrică vor factura în fiecare lună gazele sau energia electrică la preţul lor mediu ponderat de achiziţie - al furnizorului - la care poate să asigure o sumă fixă - la gaze este de 12 lei/ MWh, ia la energie electrică de 73 de lei - care acoperă costurile de furnizare şi marja lor de furnizare".

"Prin aceste oferte, furnizorii nu încalcă legislaţia"

"Sunt două motive pentru care vedem aceste preţuri ireale. O dată că, în acest moment, niciun furnizor nu îşi doreşte să câştige încrederea sau o semnătură a vreunui consumator. Toţi furnizorii încearcă să îşi conserve portofoliul de clienţi şi să supravieţuiască în această perioadă destul de grea pentru ei. Al doilea motiv este că, în acest moment, dacă cineva are curiozitatea să urmărească ce tranzacţii au fost din septembrie încoace pe pieţele angro de energie electrică, pe platforma OPCOM, o să vedeți că au fost foarte puține tranzacții şi volumele au fost foarte mici. Niciun furnizor din România, în acest moment, nu are achiziție de energie electrică pe termen lung. Pur şi simplu, producătorii nu vin şi nu ofertează pieţele de energie electrică pentru contracte la termen. În momentul în care nu ai o cantitate de energie contractată, nu ştii să îţi faci un preț, o ofertă cu care să abordezi clienţii", a mai spus vicepreședintele ANRE

"Din păcate, în acest moment, prin aceste oferte, furnizorii nu încalcă legislaţia. Dacă se va modifica legea şi se va impune o anumită valoare maximă, deja vorbim despre alt subiect şi atunci o să avem de ce să îi controlăm şi o să avem la ce să ne raportăm. În acest moment, nicio ofertă nu încalcă legislaţia. Eventual, încalcă legislaţia dacă acest preţ se regăseşte şi în factura vreunui client", a spus Zoltan Nagy-Bege.

”Trebuie să fie găsită soluția repede, pentru că suntem deja în noiembrie și clienții noștri nu găsesc produsele de energie electrică acum pentru anul viitor. Pentru noi, nu găsim acum în piață și noi nu putem să spunem care va fi prețul la energie electrică pentru clienții noștri anul viitor, mai ales pentru clienții din economia României, din industrie. Cred că predictibilitatea e importantă. Cum să facă planurile de investiție cineva dacă nu cunoaște prețurile energiei electrice? Sper că vom avea o soluție curând” a spus Volker Raffel, directorul general al E.ON România, conform Antena 3.

De ce nu găsesc furnizorii energie în piață

Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, a declarat că aşteaptă apariţia unei pieţe speciale pentru a încheia contracte bilaterale direct cu marii furnizori, pentru a fi eliminați din schemă, astfel, intermediarii care au comportamente speculative.

În contextul afirmațiilor lui Volker Raffel, Bogdan Badea fusese întrebat de ce producătorii nu vând energie către furnizori, în această perioadă. ”A existat obligaţia pentru producători să furnizeze energie prin contracte bilaterale până la finalul anului pentru consumul propriu tehnologic şi ulterior au fost adăugate şi alte categorii. Pentru anul viitor nu există o astfel de obligaţie. De aceea, având în vedere istoria Hidroelectrica vizavi de contractele bilaterale, am preferat să participăm la creionarea unei pieţe competitive a contractelor bilaterale, astfel încât să avem un cadru cât mai competitiv”, a explicat reprezentantul Hidroelectrica. El consideră că ar trebui să existe o piață specială astfel încât producătorii să încheie contracte bilaterale cu marii furnizori. Specula a crescut prețurile, o spune direct Badea de la Hidroelectrica

”Să eliminăm astfel o parte din comportamentele speculative care, din păcate, nu au lipsit în această perioadă şi care au contribuit din plin la creşterea artificială a preţurilor. Considerăm că o astfel de piaţă, care să scurteze drumul energiei de la producători la consumatori şi care să fie dedicată către marii furnizori care poartă responsabilitatea clienţilor în spate, este o soluţie care ne poate ajuta la depăşirea acestei crize şi la corectarea unor chestiuni de design ale pieţei, care au dus la astfel de probleme”, a explicat Bogdan Badea.

Poate nu ne va lovi acum criza energiei, dar tot o va face. Avertisment: ”Nu e cazul de optimism”. Foaie de parcurs pentru guvernele europene ca să ”acționeze imediat”

Europa riscă să se confrunte cu o criză a gazelor naturale în iarna 2023-2024, a avertizat joi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care a îndemnat guvernele să ”acţioneze imediat”, în special prin diminuarea cererii de gaz, relatează AFP, conform Agerpres.

Circa 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei sistări complete a livrărilor din Rusia, dar şi ca urmare a creşterii economice a Chinei ce ar urma să absoarbă o mare parte din gazul natural lichefiat (GNL), potrivit estimărilor AIE.

Într-un asemenea scenariu, depozitele europene de gaze vor fi umplute numai la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent.