Guvernul întinde mâna la Pilonul II de pensii!

* sumele încasate peste un plafon sunt taxate exact ca un salariu sau ca un profit * din exemplul oferit de unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de pensii, Metropolitan Life, reiese clar că statul vrea parte din „câștig”, chiar dacă acel câștig a fost realizat pe baza unor contribuții deja impozitate în trecut.

La 1 august 2025 a intrat în vigoare o schimbare fiscală cu implicații adânci pentru viitorul financiar a circa 9 milioane de români: pensia privată devine oficial sursă impozabilă și supusă contribuției la sănătate, printr-o formulă care lovește tocmai în încrederea într-un sistem construit ca alternativă la colapsul inevitabil al pensiilor publice.

Guvernul Bolojan, într-o mișcare motivată de nevoia de a „optimiza bugetul”, a decis să impoziteze câștigul din Pilonul II și Pilonul III (pensii private obligatorii și facultative), dar și să aplice CASS de 10% pentru partea care depășește 3.000 de lei. În mod ironic, exact aceste forme de economisire pentru bătrânețe, promovate ani la rând ca fiind „salvarea” românului de rând, devin acum obiect de taxare în cascadă.

Formula introdusă prin Legea 141/2025 transformă pensia acumulată într-un venit fiscal „normal”. Sumele încasate peste un plafon sunt taxate exact ca un salariu sau ca un profit. Din exemplul oferit de unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de pensii, Metropolitan Life, reiese clar că statul vrea parte din „câștig”, chiar dacă acel câștig a fost realizat pe baza unor contribuții deja impozitate în trecut.

Mai simplu spus: ai economisit toată viața, ai sperat că măcar o parte din bani vor fi „ai tăi” la pensie, dar statul vine la final să își ia a doua tură de taxe.

Această abordare este nu doar profund incorectă din punct de vedere moral, dar și toxică economic: descurajează economisirea pe termen lung și subminează ideea de responsabilitate individuală.

Sancționați pentru că au avut grijă de viitor

Noile reguli îi penalizează în special pe cei care au avut venituri medii sau peste medie și au contribuit constant, aleg să își încaseze banii într-o singură tranșă, au acumulat, prin randamente bune, o sumă semnificativă peste contribuțiile proprii.

Dar poate cea mai gravă consecință este eroziunea încrederii. Sistemul de pensii private este gândit pe termen lung, pe zeci de ani. Ce mesaj transmite statul când, peste noapte, modifică regulile jocului și transformă recompensa într-o sursă de venit impozabil?

Românii, obișnuiți deja cu imprevizibilul fiscal, vor înțelege din nou că nimic nu e sigur, nici măcar pensia privată. Un alt sistem zguduit de neîncredere, exact când avea nevoie de susținere și predictibilitate.

Pentru cei cu venituri modeste, soluția propusă de administratori este simplă: încasați pensia în rate, astfel încât să nu depășiți pragul de 3.000 de lei lunar și să nu plătiți CASS. Tehnic funcționează. Dar ce fel de sistem e acela în care câștigurile sunt gestionate mai degrabă pentru a evita taxe decât pentru a servi nevoile pensionarului?

E un sistem care nu mai funcționează în interesul celor care contribuie, ci în interesul unui stat lacom, mereu înfometat de bani, mereu dispus să transforme economiile cetățenilor în sursă suplimentară de venit bugetar.

O problemă de încredere, nu doar de bani

Modificarea regimului fiscal al pensiilor private este, în cele din urmă, o decizie care va avea efecte pe termen lung mult mai grave decât 30 de lei reținuți din exemplul Metropolitan.

Este o lovitură dată credibilității statului ca partener de încredere într-un contract pe termen lung. Iar într-o țară în care încrederea în instituții este deja precară, această decizie nu face decât să adâncească prăpastia dintre cetățean și stat. Daniel BACIU