Iașul are doar 18 produse tradiționale atestate!

 

 

Din păcate, deși documentația pentru certificarea ca Produs tradițional nu este extrem de complicată, foarte puțini producători aleg să înceapă demersurile pentru obținerea atestatelor, mulți dintre aceștia preferând doar să invoce faptul că produc și comercializează produse tradiționale. În acest mod, consumatorii nu sunt corect informați, iar producătorii autorizați au de suferit de pe urma acestor practici neloiale. Poate acesta este și unul dintre motivele pentru care producătorii ieșeni încă nu sunt suficient de vizibili pe piața națională. „Dacă vorbim de produse atestate ca Produs tradițional este foarte dificil să fii cunoscut și să poți face față cererii de pe plan național din simplul motiv că legislația specifică acestor categorii de produse limitează cantitățile ce pot fi fabricate. Produsele tradiționale se găsesc mai ales pe plan local, puține fiind cele care penetrează piața națională”, a spus Sebastian Brumă, cercetător științific gradul II la filiala Iași a Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane” al Academiei Române. Din Iași, cele mai cunoscute produse atestate tradițional care au și distribuție națională sunt cele de la „Pofta Focului” și de la „Fabrica de Fum”. „Dacă discutăm la modul general de produse alimentare obținute în județul Iași, există o sumedenie de produse cu distribuție națională sau chiar internațională. Să nu uităm de recunoașterea calităților vinurilor obținute în județ sau de preparatele din carne”, a punctat Sebastian Brumă. Însă, vorbind de micii producători care nu au atestate de „tradițional”, mulți dintre ei au penetrat piața națională - Uleiul presat la rece de la Zorian, Salatele marinate de la Ograda cu Legume, Mierea de albine de la Taină Vie sau de la Bio Prisaca Moldova, unii ajungând cu produse până în Japonia, cum ar fi berea de la Capra Noastră.

2021, un alt an incert pentru afaceri

Iașul are 18 produse tradiționale, ultimele atestate fiind sărățele cu telemea și cașcaval și cornulețe fragede cu rahat, de la Cofetăria de Acasă, care au primit certificatele anul trecut. „Am luat atestatele pentru a putea demonstra autenticitatea și calitatea lor. Suntem cunoscuți pentru calitatea produselor noastre, folosim doar ingrediente premium și clienții ne recomandă pentru gustul autentic și echilibrat. Am fost și încurajați de la început să pornim pe acest drum, de multe ori ni s-a părut imposibil sau dificil, alte ori ne gândeam sa renunțăm. De la bun început cel mai mult ne-au motivat clienții care continuă să revină odată ce au încercat ceva de la noi și asa au trecut trei ani”, a spus zâmbind Aurelia Pănică, de la Cofetăria de Acasă. Cât privește rentabilitatea, ar fi mult de discutat, iar Aurelia Pănică preferă să folosească termenul de echilibru. „Se pare ca lucrurile încep să se echilibreze și astfel cred că devine și rentabil. Pentru a fi rentabil, pe lângă partea financiară, pentru noi este foarte important timpul liber raportat la domeniul în care activam și pentru asta avem un program mai puțin obișnuit în domeniu. Pentru 2021 nici nu știm la ce sa ne așteptăm sau dacă e bine sa ne facem planuri sau nu. Ce este sigur este ca vom face în continuare dulciuri cum am făcut și până acum. Inconfundabile”, a mai spus Aurelia Pănică.

Gândul nu se duce către numărul de produse, ci către numărul de producători, iar Iașul nu are mulți

Ce ar fi de făcut pentru ca produsele tradiționale facbricate preparate la Iași să fie mult mai vizibile și la nivel național? Gica Neamțu, de la „Pofta Focului”, o firmă cunoscută care are  produse distribuite la nivel național, pariază deopotrivă pe cantitate, calitate, imagine și promovare. „Avem vizibilitate prin magazine elitiste, cele care îmbrățișează același concept de produs de top, cu o imagine grăitoare, care arată investițiile atât pe partea de calitate, cât și ca imagine. Suntem vizibili în București, Cluj, Brașov, Roman, Bacău, Constanța, Timișoara în magazine de top”, am aflat de la  Gica Neamțu. Ea recunoaște că Iașul iese greu în față în ceea ce privește produsele tradiționale. „În general, gândul nu se duce către numărul de produse, ci către numărul de producători, iar Iașul nu are mulți. Avem nevoie de cantitate pentru că automat calitatea este certificată prin acel atestat și recunoaștere, după care firește este vorba despre cât de mulți sunt și aici depinde cu cine te compari. Brașovul are mulți producători, sau chiar Botoșaniul, fără a mai vorbi despre vestul țării sau curbura Carpaților. Este irelevant să vorbim despre numărul de produse, percepția publicului fiind către producători, ce iese din mâinile lor. Este greu în aceste condiții să fii la fel de vizibil. Apoi depinde de abilitatea producătorului, cu sau fără atestat, care reușeste să penetreze piața magazinelor unde este vizibil”, a spus Gica Neamțu a amintind, cu părere de rău, și de Casa de Comerț „Unirea”, care s-a desființat. „Era o oglindă, o imagine a producătorilor, știai că acolo aveai o pondere de vizibilitate. Așa, după ce s-a desființat, unde să fi văzut? Vă dau un exemplu - după ce s-a închs, pe noi ne-au sunat foarte mulți dintre clienți Casei de Comerț și ne-au întrebat de unde să-și cumpere produsele”, a mai punctat ieșeanca. Artizanul de la „Pofta Focului” mizează deopotrivă pe calitate, dar și pe promovarea afacerii, lucru dovedit și de rezultatele obținute în 2020. „Pentru noi a fost un an foarte bun - o dată venit din politica comercială a firmei pentru că am luat pandemia ca pe o provocare, nu ca un dezavantaj. Am investit în imagine, care ne-a adus vizibilitate, de unde au venit contractele cu magazinele exclusivite, drept pentru care am crescut ca și pondere în această piață nu tocmai linilșită”, a mai spus Gica Neamțu. Cât privește intrarea pe piață, nu este deloc ușor și totul ține de un efort conjugat - o dată este calitatea și imaginea produsului pentru că poate fi foarte bun, însă dacă nu atrage ochiul degeaba. Depinde cât de vizibil ești pentru că poți fi cel mai bun, însă dacă nu ai o poziționare bună și nu te știe nimeni nu ai cum să câștigi. Ea pariază deopotrivă pe priceperea producătorului, dar și investiții în imagine și marketing, segment la care, în timp de criză mulți proprietari de afaceri renunță, ceea ce este greșit: „Aceasta a fost pârghia pe care noi am accesat-o pe vreme de pandemie, au mai fost și comenzile din mediul online, datorate tot marketingului și strategiei de imagine”. 

Gust de Iași, ajutor pentru producătorii locali

Producătorii din Iași primesc sprijin și pe plan local, un exemplu fiind platforma Gust de Iași, un proiect implementat de Asociația Rural Development Research Platform, cu sprijinul unei finanțări de la Primărie. „Acest proiect a plecat de la ideea că, la nivelul municipiului Iași, consumatorii întâmpină dificultăți în ceea ce privește identificarea producătorilor locali de produse agroalimentare și, mai ales, a producătorilor care asigură livrări direct la domiciliu, această realitate fiind evidențiată în special mai ales în situații de criză, așa cum este cazul crizei sanitare și economice provocată de SARS-CoV-2 în România. Această criză cu implicații considerabile asupra tuturor sectoarelor de activitate economică, pe lângă faptul că a provocat o situație de insecuritate alimentară, a demonstrat și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare convenționale. În acest sens, lanțurile alimentare scurte pot contribui semnificativ la depășirea efectelor crizei economice și alimentare”, a punctat Sebastian Brumă, care este și coordonatorul proiectului. Pentru producători au fost inițiate degustări online, bine primite de public, fiind o premieră pentru Iași. Anul 2021 va începe cu o altă degustare comună de produse locale.

Maura ANGHEL

Cele 18 produse atestate la Iași sunt Zacuscă de vinete ș gogoșari, Zacuscă de ghebe, Zacusca de hribi și Dulceață de nuci verzi (toate de la Pofta Focului), Chișcă moldovenească și Chișcă cu orez de la Marcel SRL, Plăcinte Poale-n Brâiu de la Cabană și Alivancă de la Cabană, Pastramă de oaie de la Cimpoeșu, Ceafă de porc afumată sși coaptă, Pastramă de porc coaptă, Slăninuță afumată (toate de la Fabrica de Fum), Pâine cu maia, Pâine integrală și Vărzări (de la Magazia Morăriței), Anticum de Butea (băutură fermentată din mure), cornulețe de acasă și sărățele de acasă (de la Cofetăria de acasă).