Iancu Guda: Topul marilor restanțieri golesc bugetul României. Datoriile a 1.000 de companii depășesc de patru ori impactul creșterii TVA

Iancu Guda scoate la lumină adevăratul focar al deficitului bugetar: 1.000 de companii datorează statului peste 46,6 miliarde lei, mai mult decât tot câștigul estimat prin creșterea TVA la 21%. Într-o analiză publicată în concediu, Guda arată că datoriile necolectate de ANAF au ajuns la 84 de miliarde lei la final de 2024, dintre care peste 60% au vechime mai mare de trei ani. În loc să apese pe consumatori, statul tolerează neputința și complicitatea, denunță Guda: „De ce să sufere toată România din cauza celor 1.000 de șmecheri?”

„De ce să sufere toată România din cauza celor 1.000 de șmecheri???”

Publicând lista cu topul restanțierilor direct pe blogul personal și pe Facebook, Guda acuză ANAF de inactivitate și complicitate. Într-o postare virală, el întreabă: „De ce să sufere toată România din cauza celor 1.000 de șmecheri???”, readucând în prim-plan problema colectării fiscale la nivel mare.

Sume record neîncasate:

• -Datoria totală restantă la ANAF a explodat la 84 de miliarde lei la finalul lui 2024, în creștere față de 73 miliarde în 2023 și 68 miliarde în 2022.
• -Mai mult de 60% din restanțe au peste 3 ani vechime, semn al cronicizării necolectării.
• -7% din firmele active (aprox. 40.000) sunt restanțiere, deși declară taxe
• -Top 1.000 firme concentrează 64 miliarde lei, dintre care 18 miliarde sunt datorate de companii de stat.

Trei cauze-cheie și soluțiile propuse

1. Companii de stat neperformante (CFR Călători, Romarm, etc.)

Guda propune ca ANAF să vândă creanțele nerecuperate după 3 ani către fonduri specializate de turnaround, care să numească administratori, să impună KPI și să listeze parțial companiile la bursă pentru transparență.

2. Evaziune de TVA în sectorul privat (alcool, tutun, energie)

Introducerea taxării inverse și a sistemului split TVA, ca în Italia, pentru a opri pierderile din lanțul de facturare.

3. Off-shore-uri și consultanțe mascate

Folosirea inteligentă a datelor din e-Factură și SAFT pentru analize de risc și intervenții țintite, inclusiv suspendarea rapidă a vulnerabilităților.

Guda, mesaj direct pentru ANAF: „Lasă protestele, pune mâna pe treabă!”

Pe rețelele sociale, Guda a avut un mesaj tăios pentru inspectorii fiscali: să renunțe la „sporuri și stres” și să treacă la colectarea responsabilă. „Nu regret publicarea topului, dimpotrivă, este marele cancer și marea evaziune din România”, a scris el.

În viziunea analistului, echilibrarea bugetului nu trebuie să fie pe spinarea populației, ci jumătate din taxe, jumătate din reducerea economiei subterane. „Colectarea eficientă ar putea aduce mai mult decât majorarea TVA, fără cost pentru consumatori. Românii onești și antreprenorii mici nu trebuie penalizați pentru incompetența sau complicitatea ANAF-ului.”

Radiografia unui sistem infestat de complicități

În spatele algoritmilor și cifrelor, Guda descrie o realitate sumbră: o rețea de „case de marcat” umane în care pilele, cumetriile și protecțiile reciproce blochează orice încercare de eficiență fiscală.

„ANAF are de recuperat la finalul anului 2024 suma de 84 miliarde RON, in crestere de la 73 mld RON (2023) sau 68 mld RON (2022). Soldul creste de doua ori mai accelerat decat creste economia (PIB nominal). Sunt in total cca 40.000 de companii (7% din firmele active in Romania) care nu isi platesc taxele si impozitele, desi sunt declarate.”

Companiile de stat rămân protejate, marii contribuabili cu conexiuni scapă cu reeșalonări sau amânări, iar micii antreprenori sunt vânați pentru întârzieri minore.

Dacă guvernul și ANAF vor aplica măsurile propuse – vânzare de creanțe, control digital, acțiuni anti-evaziune – România ar putea, în premieră, să colecteze eficient și echitabil, fără să mai arunce deficitul pe umerii cetățenilor.

Andrei Eugen Dragut putereafinanciara.ro