Impozitele noi din 2025 vizează și depozitele bancare. Cristian Păun: "Încă o măsură cel puțin bizară"

 Veniturile din dobânzi bancare și alte investiții, care depășesc anumite praguri, sunt supuse de anul acesta contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. Această contribuție se aplică dacă veniturile cumulate din astfel de surse depășesc pragurile de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute.

În contextul presiunilor bugetare crescute, România analizează măsuri fiscale care vizează impozitarea veniturilor din economii ale populației, inclusiv veniturile din dobânzi bancare sau din fonduri mutuale. Aceste propuneri, susținute de coaliția PSD-PNL aflată la guvernare, au stârnit reacții privind impactul asupra comportamentului de investire și economisire al românilor.

Impozitul de 10% se aplică în condițiile în care veniturile din dobânzi depășesc pragurile de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute, salariul minim brut actual fiind de 3.300 lei. Spre exemplu, dacă veniturile din dobânzi depășesc 6 x 3.300 lei = 19.800 lei, contribuția va fi de 1.980 lei.

Cristian Păun, economist și profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), a oferit o explicație pentru Ziare.com în legătură cu această decizie fiscală a statului român.

„Este o mare greșeală. Prin impozitare, dobânzile la depozite vor crește, și, de aici, dobânzile la credite vor crește. Nu doar la cele ipotecare, ci și la cele pentru mediul de afaceri și pentru stat. În final, ce va încasa statul de pe depozitele populației în plus, va plăti la dobânzile aferente datoriei publice. Încă o măsură cel puțin bizară, aberantă și cu efecte contrare. Este plin bugetul astăzi de astfel de inovații fiscale, una din explicațiile pentru care încasările merg prost și deficitul rămâne excesiv.”, a explicat economistul. Situație similară în Ungaria

 

Ungaria a introdus în anul 2022 un impozit suplimentar pe veniturile din economii ale populației, o contribuție socială de 13%, pe lângă impozitul pe venit de 15% pentru depozitele bancare și fondurile mutuale. Această măsură a fost extinsă și în anul 2023, dar a vizat în special instrumentele financiare în care banii au fost plasați după 1 iulie 2023. Obiectivul principal al acestui impozit a fost creșterea veniturilor bugetare într-un context de inflație accelerată și deficit bugetar ridicat.

Consecințele observate au fost de mai multe tipuri. În primul rând, introducerea acestei contribuții a determinat o parte a populației să caute alternative de economisire mai avantajoase din punct de vedere fiscal sau să-și retragă banii și să-i țină sub formă de cash. De asemenea, impactul a fost resimțit și de sectorul bancar, băncilor maghiare le-au fost afectate profitabilitatea și capacitatea de creditare. Efectele au fost vizibile și în economia țării, redresarea economică a Ungariei a fost complicată și mai tare, cu toate că măsurile adoptate au avut ca scop consolidarea bugetară, dar ele au fost implementate într-un moment de economic dificil.

Când economia unei țări nu funcționează optim, parteneriatul cu sectorul financiar și cu populația este esențial. Taxarea excesivă poate fi o soluție de moment sau un risc suplimentar.