Începe concedierea bugetarilor. Unde se vor face primele reorganizări în rândul celor peste 1,3 milioane de angajați de la stat

 După înghețarea salariilor și înjumătățirea voucherelor de vacanță, bugetarii se confruntă cu noi provocări în 2025. Concedierile și reorganizările instituționale anunțate de noul ministru al Finanțelor, Tanczos Barna, reprezintă pași importanți pentru reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea statului.

Ministrul a precizat că prioritățile anului sunt un aparat bugetar mai suplu și reducerea costurilor.

„Un an în care trebuie să luăm măsuri pentru un stat mai suplu, un stat care își deservește cetățenii la maxim și oferă servicii de calitate. Să fim foarte fermi în a reduce costurile statului”, a declarat Tanczos Barna, pentru Observator Antena 1.

Primele concedieri vor apărea ca urmare a reorganizărilor, iar ministrul consideră că o parte dintre angajații din sectorul public ar putea migra spre sectorul privat. „Reorganizările instituționale vor duce la reducerea numărului de personal. Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. Dacă semnalul este clar și știm exact de la bun început care sunt instituțiile care vor suferi modificări, acolo deja angajații din sectorul public știu ce îi așteaptă și au timp luni de zile să găsească alternative”, a explicat acesta.  Totuși, scepticismul persistă în rândul sindicaliștilor, care atrag atenția asupra dificultăților din mediul privat. Horațiu Raicu, secretar general BNS, a avertizat că există multe insolvențe și concedieri, mai ales în sectorul auto și domeniile adiacente. „Trebuie să ai în vedere dacă sectorul privat poate să asimileze angajații din sectorul public. Sectorul privat are mari probleme, asistăm la insolvențe și concedieri cu preponderent în sectorul auto și adiacent.”

Planurile Guvernului includ reducerea cu 15% a agențiilor publice, o măsură coordonată de premierul Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan printr-un nou Departament pentru Eficientizare. Reorganizările vizează instituții din subordinea ministerelor, a Secretariatului General al Guvernului și a Parlamentului. Printre schimbările discutate se numără comasarea ANRE cu ANCOM și Agenția Offshore din Marea Neagră, pe modelul olandez, și fuzionarea Avocatului Poporului cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Institutul Român pentru Drepturile Omului. Alte modificări ar putea implica agenții din subordinea Ministerelor Muncii și Agriculturii sau instituțiile care se ocupă de relațiile interetnice, aflate în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Marcel Ciolacu a explicat că măsurile sunt necesare pentru a evita efecte economice dezastruoase. „Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.”

Pe de altă parte, unii specialiști propun alternative mai blânde, precum reducerea treptată a personalului din sectorul bugetar.

Economistul Iancu Guda sugerează să nu fie înlocuiți angajații care ies la pensie și să se introducă criterii de performanță, astfel încât plata să fie proporțională cu rezultatele. „Pe măsură ce oamenii ajung la pensie să nu mai fie înlocuiți și introducerea unor criterii de performanță astfel încât plata să fie făcută în funcție de rezultate, nu doar salariu fix”, a explicat acesta.

Cu un record de 1.300.000 de angajați în sectorul bugetar, Guvernul speră să economisească 1% din PIB prin reorganizare. Însă, provocările economice și sociale care vor însoți aceste măsuri vor testa rezistența atât a sectorului public, cât și a celui privat.