Indicii ROBOR și-au mărit de cinci ori valoarea în ultimul an

 În timpul pandemiei COVID, cele mai multe state, în special SUA, au aruncat „din elicopter” mari cantități de bani pentru a susține economiile. Acum a venit momentul „adevărului”, iar costul plătit este inflația, care atinge maxime ale ultimilor decenii, iar politicile monetare ale marilor bănci centrale au devenit mai aspre.

 

Avântul luat de prețuri în perioada post-pandemie, după majorarea costurilor cu materiile prime, peste care s-a suprapus conflictul din Ucraina și folosirea livrărilor de gaz drept armă de război de către Rusia. „Considerăm că este ridicată probabilitatea ca cele două șocuri exogene (criza pandemică COVID-19 și atacarea Ucrainei de către Rusia, n.red.) să fie urmate de șocuri endogene, care să determine principalii actori din economia mondială să negocieze în trimestrele următoare pentru o nouă ordine economică mondială și un nou sistem monetar-financiar internațional”, se observă într-o analiză a Băncii Transilvania.

În minuta ședinței de politică monetară din 6 iulie se arată că „potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, (…) implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 și menținerea ei deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%” (ținta de inflație a BNR este 2,5% +/- un punct procentual, n.red).

Indicii ROBOR au depășit pragul de 8%, față de sfârșitul lui iulie 2021 când cel la 3 luni era cotat la 1,52%, cel la 6 luni la 1,66% iar cel la 12 luni la 1,7%

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,85 la 7,97%, cel mai ridicat nivel începând cu 1 februarie 2010.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,97 la 8,08%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 8,08 la 8,19%.

Moneda națională a avut o evoluție apreciativă față de cea unică, cursul coborând față de sfârșitul lui iunie cu 1 ban. La începutul perioadei a fost atins un minim al ultimelor 11 luni de 4,9310 lei iar la finalul ei media a fost stabilită la 4,9351 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,932 și 4,937 lei.

În iulie, euro a atins pentru scurt timp paritatea cu dolarul, iar cursul monedei americane a înregistrat un record de 4,9391 lei. În intervalul analizat, cotațiile au fluctuat între 1,01 și 1,0254 dolari/euro, iar piața americană s-a închis vineri la 1,0226 dolari. Dolarul a încheiat perioada cu o medie de 4,8412 lei, mai sus cu circa 10 bani față de sfârșitul lui iunie.

Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian față de euro, ceea ce a făcut ca media lui să atingă noi recorduri. Ultimul a fost stabilit la sfârșitul lui iulie, 5,0783 lei, cu peste 13,2 bani față de sfârșitul lui iunie.

Lira sterlină a încheiat iulie la 5,8793 lei, mai mult cu peste 12 bani comparativ cu finalul lunii precedente.

Prețul gramului de aur a încheiat perioada la 273,8420 lei, după ce metalul galben a crescut la 1.758 – 1.767 dolari, față de 1.717 – 1.727 dolari, la debutul intervalului. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D