Inflația poate depăși 8% în acest an!

După șase săptămâni consecutive în care BNR a injectat lichiditate în piața monetară prin operațiuni de tip repo, lunea aceasta procesul a fost întrerupt, cu o zi înainte de ședința de politică monetară, semn că băncile au acum la dispoziție mai mulți lei.

Chiar dacă inflația de sfârșitul acestui an ar putea crește la 8 – 10%, conform analiștilor, cu un vârf de circa 11% în august, efect al măsurilor de austeritate luate de guvern și a renunțării la plafonarea de preț a energiei electrice, nu va permite modificarea dobânzii de politică monetară. Ea ar urma să stagneze la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024.

Creșterea prețurilor ar urma să coboare la 4 – 4,5% în ultima parte din 2026, ceea ce va permite BNR să rediscute nivelul ratei de referință.

Piața a răspuns pozitiv la planul de reducere bugetară, iar indicii ROBOR au scăzut la cea mai mică valoare a ultimelor două luni.

La debutul unei noi săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,99 la 6,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,09 la 7,0% iar cel la 12 luni de la 7,19 la 7,12%.

Scăderea dobânzilor ar putea permite Ministerului de Finanțe să se împrumute mai ieftin din piața locală, în condițiile în care România plătește anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile deja contractate. Luna aceasta urmează să fie achitate 12 miliarde lei, în octombrie alte 10 miliarde lei iar în noiembrie 16 miliarde lei.

Lunea aceasta, cei care au făcut oferte de cumpărare pentru titluri de stat cu scadența peste patru ani au solicitat o dobândă mai ridicată. Motiv pentru Trezorerie să se împrumute cu 561 milioane lei, dintr-o cerere totală de 836 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,34%.

Creșterea cererii de monedă americană a avut ca efect deprecierea valutelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului.

Cursul euro a crescut de la 5,06 lei la 5,0645 lei, mai jos cu circa 1,3 bani față de începutul săptămânii trecute, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,058 – 5,066 lei, față de 5,055 – 5,064 lei, vinerea trecută.

Revenirea în piață a investitorilor americani, după minivacanța prilejuită de Ziua Independenței Statelor Unite, a avut darul de a crește cererea de dolari.

Dacă în urmă cu o săptămână, euro a urcat la 1,1830 dolari, maximul ultimilor aproape patru ani, lunea aceasta tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1718 – 1,1791 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2961 la 4,3179 lei.

Evoluția pozitivă a dolarului vine în contextul în care piața muncii americane a în iunie 147.000 de noi slujbe, iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, ceea ce va permite Fed să mențină dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50%.

Situația s-ar putea modifica în următoarele două zile, în funcție de acordurile tarifare care vor fi încheiate de SUA cu alte țări, în acest caz specific, cu Uniunea Europeană.

Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,4146 lei, sub cea de la începutul săptămânii trecute de 5,4517 lei. Cursul lirei sterline a fost calculat la 5,8692 lei, față de 5,9329 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 460,7924 lei la 459,5007 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben la 3.295 – 3.344 dolari/uncie, pierderea din ultima lună fiind de circa 5%.