Insolvența, prezentată ca fraudă. Ministerul Justiției pregătește restricții dure pentru firmele în dificultate

* specialiștii atrag atenția că, dacă proiectul Ministerului Justiției va fi adoptat în forma actuală, multe firme oneste aflate în dificultate riscă să nu mai poată accesa protecția legală, ceea ce va duce la creșterea numărului falimentelor și la pierderi economice suplimentare

De câteva săptămâni, scena publică din România este animată de dezbaterea privind noul proiect de lege a insolvenței, lansat în consultare de Ministerul Justiției. Proiectul vine cu intenția declarată de a limita abuzurile din mediul de afaceri, dar, potrivit specialiștilor, riscă să transforme insolvența – un mecanism economic firesc – într-un stigmat greu de purtat pentru antreprenori.

Analiza realizată de compania de consultanță Frames arată că, în loc să fie privită ca o procedură normală într-o economie de piață, insolvența este adesea transformată în România într-un „bau-bau” politic. „În loc să fie un mecanism de resetare, de curățare a economiei, insolvența este prezentată opiniei publice drept o strategie prin care firmele fug de plata datoriilor. În realitate, problema nu este cadrul legal, ci lipsa aplicării lui”, explică Adrian Negrescu, manager Frames.

Ce aduce nou proiectul de lege

Ministerul Justiției propune câteva modificări majore: introducerea unui filtru de „bună-credință” al judecătorului la deschiderea procedurii;

interdicția accesului la insolvență pentru recidiviști; termene mai scurte pentru derularea procedurii; interdicția de a înființa firme noi pentru administratorii sau asociații aflați în insolvență; o accelerare a răspunderii personale a celor care își conduc cu rea-credință afacerile.

Însă, multe dintre aceste prevederi există deja în legislația actuală – Legea 85/2014, Legea societăților nr. 31/1990 și Codul Penal. Problema, spun experții, este aplicarea lor deficitară.

 

Iașul are peste 17.000 de firme active, iar dinamica antreprenorială este vizibilă în toate domeniile – de la IT și servicii medicale, la construcții și agricultură. Într-un județ în care tot mai multe companii mici și mijlocii se luptă cu blocajele financiare și cu accesul dificil la creditare, modificările propuse de Ministerul Justiției pot face diferența între o șansă reală de reorganizare și dispariția definitivă a unor afaceri.

 

Un aspect delicat, ignorat adesea în discursul politic, este faptul că printre firmele aflate în insolvență cu cele mai mari datorii la stat se află societăți cu capital integral sau majoritar de stat. Acestea rămân ani de zile în insolvență, acumulând datorii uriașe, fără ca autoritățile să intervină ferm.

„Mediul privat este adesea pus la zid, dar adevăratele găuri negre în buget sunt companiile de stat care profită de statutul lor și de influența politică pentru a amâna plata datoriilor”, avertizează Negrescu.

Datele oficiale arată că peste jumătate dintre firmele românești dispar în primii cinci ani de la înființare, din cauza lipsei capitalului, a blocajelor financiare și a lipsei de know-how. În acest context, insolvența este, de fapt, un mecanism prin care se caută soluții de reorganizare sau lichidare ordonată, evitând colapsul total.

Specialiștii atrag atenția că, dacă proiectul Ministerului Justiției va fi adoptat în forma actuală, multe firme oneste aflate în dificultate riscă să nu mai poată accesa protecția legală, ceea ce va duce la creșterea numărului falimentelor și la pierderi economice suplimentare.  „Insolvența nu este principala cauză a problemelor României, ci un instrument necesar pentru a gestiona situațiile de criză. A o transforma într-un stigmat public, într-un mecanism represiv, înseamnă a slăbi mediul de afaceri și a genera efecte negative asupra economiei”, conchid analiștii Frames. Raluca STROE