Interviu cu Andrei Vlad Tătar - fondator, FECO. Viitorul antreprenoriatului din România este unul promițător

Ați început proiectul FECO în anul 2010. feco.ro este primul magazin online de soluții complete pentru orice tip de sistem de epurare. Care este profilul clienților dumneavoastră? Ce strategie aveți pentru atragerea altor clienți?
Ținând cont de faptul că suntem în acest domeniu de mai bine de 12 ani, profilul clienților noștri s-a schimbat de-a lungul timpului, plecând de la o bază de clienți mai slab informați, proveniți din zone periurbene, ajungând astăzi la clienți din toate zonele până la cele mai izolate colțuri din țară.

De ce ați ales acest domeniu al epurării apelor menajere?
Alegerea a fost una foarte ușoară, având la rândul meu un profil de activist de mediu și analizând impactul pe care așezările umane îl produc asupra acestuia în lipsa unor rețele naționale de preluare a apelor menajere și tratare a acestora. Astfel s-au evidențiat atât o nevoie cât și o soluție care ulterior au definit un plan concret de afacere.

Care sunt cele mai solicitate produse? Care sunt produsele care va diferențiază de concurență?
Produsele pe care le oferim clienților noștri sunt pliate în principal pe calitate, dar depunem eforturi mari, mai ales în condițiile economice prin care trecem acum, să menținem prețurile calibrate la puterea de cumpărare a pieței. Dar dincolo de acest aspect, cred că produsul nostru de bază suntem chiar noi, echipa. Deoarece cumulând o foarte mare experiență și având o mentalitate orientată spre promptitudine, calitate și o abordare cu profesionalism a tuturor situațiilor, am identificat în urma chestionării clienților noștri că rata de satisfacție maximă se regăsește cu unanimitate când vine vorba de servicii și relaționarea cu clientul.

Care a fost cel mai valoros proiect?
Sunt sigur că mare parte din antreprenorii din România s-ar orienta să caute cel mai valoros contract sau cea mai valoroasă vânzare, dar din punctul meu de vedere, cel mai valoros proiect este cel care ajută pe cei din ariile protejate ale naturii să o protejeze și să nu o altereze folosind produsele noastre. Astfel pentru mine, cele mai valoroase proiecte se regăsesc, de exemplu, în Bucegi, unde avem clienți care activează în zona turismului și care, folosind produsele noastre, protejează mediul înconjurător, permițând turiștilor ce le trec pragul să se bucure de natură în forma ei pură, fără a o altera.

Care sunt ultimele tendințe în producția de sisteme de epurare a apelor menajere?
Tendințele se schimbă într-un ritm foarte dinamic din două direcții. Una este dictată de normativele europene și de rezultatele cercetărilor la nivel european. Acestea caută să găsească soluții tot mai eficiente pentru a proteja mediul, soluții pentru care nu doar o dată am avut ocazia să fim consultați și pe care le adoptăm de fiecare dată când apar modificări. Cealaltă direcție este dată de clienți. Aceștia au început să ceară produse într-un ritm mult mai accelerat și cu o serie de cerințe la care a trebuit să ne adaptăm.

Astfel, putem spune că astăzi avem produse aliniate atât la cerințele europene, care solicită o epurare adecvată a apelor menajere în 3 etape, respectiv 4 pentru stațiile de epurare, precum și la cerințele pieței de a crea un produs rezistent la manipulare și volume tot mai mari.

Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent, atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori?
Cred că motivarea fiecăruia trebuie să vină la pachet cu personalitatea acestuia. Și spun asta după ce am abordat foarte multe metode de a stimula echipa, începând de la venituri peste media locală, până la flexibilitate în ceea ce privește programul de lucru. Dar în continuare, credem că o colaborare eficientă se atinge doar prin compatibilitate între toate părțile implicate. Astfel că, de ceva vreme, am început să considerăm că mediul pe care îl creăm împreună este aspectul principal, când vine vorba de echipă și de fiecare dată când se alătura un coleg sau colaborator nou, evidențiem acest lucru.

Cum apreciaţi condiţiile oferite investitorilor locali şi străini de către administraţiile locale şi de către Executiv?
Aici discuția este foarte lungă, deoarece de-a lungul activității mele antreprenoriale am avut de nenumărate ori tangență cu zona administrativă locală și uneori chiar și cu partea de executiv. Concluzia generală este că, atâta timp cât influența politicului din România este foarte versatilă, intențiile celor din zona locală sunt de multe ori limitate de pârghiile directe ce conectează aceste două paliere. Cred cu tărie că o dezvoltare reală și o colaborare benefică pentru societate între investitori și administrațiile locale ar putea exista în România doar în condițiile unei regionalizări și descentralizări. Astfel, gestionarea resurselor ar fi facilitată la nivel local, iar impactul ar putea fi mult mai vizibil.

Cum vedeți evoluția antreprenoriatului în țara noastră, ținând cont de nivelul nostru de acum și de nivelul la care au ajuns statele din Europa Centrală?
Chiar recent am analizat impactul pe care contextul CoViD-19 l-a avut asupra zonei antreprenoriale din România în raport cu alte țări din Uniunea Europeană, unde, spre exemplu Austria, statul are un rol îmbrățișat de „partener” al zonei antreprenoriale și unde, în perioada de pandemie, statul și-a respectat obligațiile pe care și le-a asumat, intervenind ca susținător economic major chiar și cu 80% din cifra de afaceri a aceleiași luni din anul precedent pentru a asigura perpetuarea activității zonei antreprenoriale de îndată ce pandemia s-a încheiat. În România, dacă ne uităm la impactul zonei antreprenoriale asupra PIB-ului, vedem o scădere bruscă doar în prima parte a pandemiei urmată de o creștere la fel de bruscă spre finalul aceluiași trimestru, semn că zona antreprenorială din țara noastră, raportată la celelalte țări, este una foarte ușor adaptabilă și foarte inteligentă, ceea ce ne spune că dacă am avea puțin mai multă deschidere din partea executivului, antreprenoriatul din România ar lua o amploare ce ar produce un impact benefic major asupra economiei din România.

În concluzie, consider că viitorul antreprenoriatului din România este unul promițător cu o mică rezervă față de predictibilitatea pe care statul o conferă pentru a veni în sprijinul acestuia.

Am văzut că ați urmat și cursurile unor Universități din Statele Unite ale Americii. Cât de mult a contribuit această experiență la evoluția dumneavoastră profesională?
Da, am profitat de timpul pe care perioada pandemiei mi l-a pus la dispoziție și am urmat câteva cursuri ale unor universități de prestigiu, atât din Statele Unite cât și din Europa. Însă, scopul principal al acestui demers a fost axat mai mult pe dezvoltarea personală decât pe cea profesională. Bineînțeles, nivelul de dezvoltare personală este direct conectat și influențează nivelul de evoluție profesională.

Vă implicați activ în viața comunității. Sunteți voluntar în Rețeaua pentru Educație, Scut pentru Spital-filiala Arad, precum și în Rescue 4 X 4. Ce le recomandați antreprenorilor care doresc să realizeze acțiuni de CSR?
Când vine vorba de responsabilitate socială, cred că cel mai mult contează caracterul și educația de bază a fiecăruia dintre noi. Nu vreau să spun aici că o persoană care nu simte o astfel de nevoie de implicare este mai puțin educată sau are un caracter defectuos. Nicidecum. Ci spun că educația primită de-a lungul anilor, în special cea primită acasă, precum și experiențele de viață care ne formează caracterul, contribuie foarte mult la acest aspect. De exemplu, în cazul meu știu sigur că atât copilăria cât și etapele prin care am trecut de-a lungul vieții m-au modelat într-o persoană cu anumite sensibilități față de subiecte ce țin de zona civică și de conceptul de responsabilitate socială. Dar dincolo de acest aspect, cred cu tărie că fiecare gest și faptă pe care le facem pentru cei din jurul nostru, atunci când aceștia au nevoie de ele, fie că e vorba de o mână de ajutor, un ajutor financiar sau chiar și o îmbrățișare, modelează lumea din jurul nostru și ulterior impactează, inevitabil, și asupra noastră.