Noua lege a insolvenței, sub lupa analiștilor: un mecanism necesar transformat în sperietoare publică

Proiectul de lege privind insolvența, lansat recent în dezbatere de Ministerul Justiției, a stârnit reacții aprinse din partea mediului de afaceri și a companiilor de consultanță. Potrivit unei analize Frames, în loc să ofere soluții pentru firmele aflate în dificultate, noua legislație riscă să transforme antreprenorii eșuați în vinovați de serviciu pentru toate problemele economiei românești.

Politicienii, acuzați că folosesc insolvența ca țap ispășitor

Analiștii susțin că în ultimele luni mai mulți lideri politici au alimentat ideea că insolvența ar fi „abuzată” de firme pentru a evita plata datoriilor. Aceștia au vorbit public despre „miliardele pierdute” prin proceduri de insolvență, deși, în economiile dezvoltate, falimentul și insolvența sunt privite ca mecanisme firești de reglare a pieței.

„În loc să fie văzută ca o procedură absolut normală în economie, insolvența este transformată în sperietoare publică ori de câte ori autoritățile vor să acopere eșecul recuperării datoriilor și pedepsirii vinovaților”, explică Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce prevede proiectul de lege

Noua lege introduce mai multe restricții: un filtru de „bună-credință” al judecătorului la deschiderea procedurii, interzicerea accesului la insolvență pentru „recidiviști”, termene mai scurte de soluționare și o procedură accelerată de tragere la răspundere. De asemenea, se propune interzicerea înființării de firme de către administratori aflați deja în insolvență.

Consultanții atrag atenția că multe dintre aceste prevederi există deja în legislația actuală. Legea 85/2014, Legea societăților nr. 31/1990 și Codul Penal sancționează frauda împotriva creditorilor, bancruta frauduloasă și alte abuzuri. Problema nu este lipsa cadrului legal, ci neaplicarea lui. În practică, atragerea răspunderii personale este cerută rar, fie de practicienii în insolvență, fie de creditori, iar plângerile penale sunt evitate din cauza duratei excesive a anchetelor.

Inactivitatea fiscală, un alt mit alimentat politic

Un alt subiect folosit în discursul public este cel al firmelor inactive fiscal. Politicienii afirmă că acestea „blochează economia”, însă analiza Frames arată că efectele lor sunt în mare parte statistice. O firmă declarată inactivă de ANAF nu mai produce bunuri sau servicii, iar sancțiunile aplicate (anularea codului de TVA, amenzi, restricții la deducerea cheltuielilor) duc, de regulă, fie la reactivarea companiei, fie la dispariția ei naturală de pe piață.

Legea societăților nr. 31/1990 prevede deja dizolvarea și radierea firmelor inactive, la cerere sau din oficiu. Prin urmare, susțin experții, cadrul legal există, dar este aplicat selectiv.

Statul, principalul datornic

Un alt aspect subliniat în analiză este faptul că firmele private nu sunt principalii responsabili pentru marile datorii către buget. Printre companiile aflate în insolvență cu cele mai mari restanțe se regăsesc societăți cu capital integral sau majoritar de stat, care rămân ani întregi în insolvență, acumulând pasive uriașe.

„Problema reală nu sunt antreprenorii privați, ci companiile de stat care profită de influența lor pentru a evita plata obligațiilor și care distorsionează mediul concurențial”, avertizează Negrescu.

Consecințe posibile pentru economie

Dacă proiectul va fi aprobat în forma actuală, analiștii consideră că efectele asupra mediului de afaceri vor fi negative. În loc să ofere sprijin real companiilor oneste aflate în dificultate, legea introduce bariere suplimentare și filtre birocratice. Mai mult, riscă să descurajeze inițiativa antreprenorială și să alimenteze neîncrederea în instituțiile statului.

„Insolvența nu este cauza problemelor economice, ci o soluție legală pentru gestionarea ordonată a datoriilor. A o transforma într-o vânătoare de vrăjitoare este o strategie greșită, cu efecte dramatice asupra economiei”, conchid analiștii Frames.

Niculescu Gabriel puterea.ro