Peste 300.000 de români au demisionat în pandemie / De unde s-a plecat cel mai mult. DOCUMENT

Dimensiune font:

| 05-08-2021 11:27

Ioana Măgureanu, 38 de ani și mamă a doi copii, a demisionat din bancă pentru că șeful ei i-a pretins să vină 3 zile pe săptămână la birou. A discutat cu o colegă din altă bancă, unde obligația de a merge fizic la serviciu era de numai o zi pe săptămână. Nici n-a stat pe gânduri: a demisionat și s-a mutat la concurență. Ioana este doar unul din cele peste 300.000 de demisii care au fost înregistrate la Inspecția Muncii între 16 martie-31 decembrie 2020, au transmis autoritățile, la solicitarea HotNews.ro.

În răspunsul transmis HotNews.ro, reprezentanții Inspecției Muncii au precizat că nu au luat în calcul demisiile din rândul funcționarilor publici, militarilor și din cadrul personalului din Justiție.

Peste 6.700 de medici au plecat prin demisie, la fel ca alți peste 1000 de angajați din învățământ și alți peste 1500 de oameni din bănci și asigurări.

„Nu aveam energie, nu mă mai bucuram de ceea ce făceam, nu mă puteam concentra cu adevărat.”, spune Ioana Măgureanu.

Pandemia a indus o doză uriașă de incertitudine atât pentru firme cât și pentru angajați. Unele companii- cele mai flexibile- încearcă să-și mențină angajații, oferindu-le mai multe opțiuni: Vrei să revii cu normă întreagă? Preferi munca remote complet? Cât timp ai prefera să-ți petreci la birou pe săptămână: trei zile? Patru zile? O singură zi?

Nu e clar nici ce va aduce acest nou val pandemic care stă să apară.

Și nici pentru angajați orizontul următorului an nu e foarte clar. Unii s-au văzut cu salariile tăiate din cauza pandemiei, alții s-au trezit brusc fără job. Mulți angajați nu ar dori cu adevărat să demisioneze. Dacă firma lor le-ar permite să continue să lucreze de acasă sau să lucreze part-time, ar accepta.

Mai există apoi cei nemulțumiți de job încă de dinainte de pandemie și care abia acum au decis că pasul demisiei e imposibil de amânat. Sunt acele demisii ”amânate” de lipsa de curaj în a face pasul cel mare sau de teama de a te arunca în gol într-o piață a muncii destul de cețoasă.

Potrivit Codului Muncii, demisia este reglementată de Secțiunea a 8-a.

Art. 81. [definitia legala, procedura si efectele demisiei]

(1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.

(2) Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.

(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

(5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.

(6) In situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator.

(7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.

(8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca.

Cele mai multe demisii s-au înregistrat având la bază alineatul 7 din art 81: Demisie la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv, iar plecările cele mai multe au fost din comerț: peste 52.000.