România rămâne fără 869 milioane de euro din PNRR. Ce înseamnă suspendarea plăților și ce trebuie făcut până în noiembrie 2025

Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată numărul 3 a României din cadrul PNRR, validând suma de 1,279 miliarde euro, dar a suspendat temporar 869 milioane euro, din cauza neîndeplinirii a trei jaloane esențiale. Suspendarea nu înseamnă pierderea automată a banilor, ci blocarea temporară a fondurilor până la corectarea deficiențelor semnalate.

În contextul PNRR, suspendarea unei plăți are loc atunci când anumite reforme sau investiții asumate nu sunt realizate la termen sau nu respectă criteriile convenite cu Comisia Europeană. În loc să respingă complet cererea, CE poate aproba parțial plata și poate bloca temporar fondurile aferente jalonelor problematice. Acestea pot fi deblocate doar dacă statul membru corectează situațiile în termenul oferit – în cazul României, până la 28 noiembrie 2025.

Cele 3 jaloane care blochează 869 milioane euro din PNRR
* Operaționalizarea AMEPIP – 330 milioane euro suspendați
Jalonul 240 vizează funcționarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Pentru a-l îndeplini trebuie desemnată conducerea autorității, dar procesul este în curs, cu termen pentru depunerea candidaturilor până pe 11 iunie 2025. Suma suspendată este de 330 milioane euro, din care granturi tot de 330 milioane de euro.

Jalonul presupune numirea unor administratori independenți în companiile energetice de stat adică Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, CE Oltenia etc.

O altă cerință este legată de reforma pensiilor speciale, în care au fost  suspendați 231 milioane euro. Jalonul 215 vizează modificarea regimului pensiilor speciale, în special pentru magistrați.

Proiectul legislativ include creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045, limitarea pensiei speciale la 85% din veniturile nete. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România are la dispoziție șase luni pentru a soluționa aceste jaloane. Termenul curge din 28 mai 2025, data deciziei oficiale a Comisiei (Decizia 3.847/2025).

Care sunt riscurile dacă România nu se conformează? Dacă jaloanele nu sunt îndeplinite până la termenul-limită, sumele suspendate nu vor mai putea fi decontate, România pierde aproape 900 milioane euro, se periclitează și cererea de plată numărul 4, condiționată de deblocarea cererii 3, există riscul unor penalități financiare și reputaționale la nivel european.

Guvernul, chiar și aflat în perioadă de interimat, a declarat că rămâne mobilizat pentru a finaliza reformele necesare. În paralel, continuă renegocierea PNRR, pentru a elimina sau adapta investițiile greu de implementat și pentru a proteja fondurile rămase.

Suspendarea celor 869 milioane euro nu este o sancțiune definitivă, dar este un semnal de alarmă pentru România. 

Dan DIMA