România riscă să piardă controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă a țării!

* criza îi împinge pe mulți fermieri spre insolvență sau vânzarea terenurilor. Fondurile de investiții – românești și străine – așteaptă să preia suprafețe întinse, cu scopul de a le revinde ulterior în profit, fără a dezvolta afaceri agricole reale * fermierii acuză Guvernul de politici falimentare, în timp ce deficitul agroalimentar explodează

Creșterea abruptă a tarifelor la energie, majorarea taxelor și impozitelor, dar și decuplarea salariilor de la productivitatea reală a muncii aruncă agricultura și economia românească într-o criză profundă. Aceasta este concluzia unei analize transmise de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație care trage un semnal de alarmă: „România riscă să-și piardă controlul asupra propriei suprafețe agricole și să devină captivă intereselor externe”.

Deficitul agroalimentar, aproape 5 miliarde de euro

Potrivit LAPAR, România a înregistrat în 2024 un deficit comercial agroalimentar de 4,8 miliarde de euro, în creștere cu 50% față de anul 2023. Această spirală negativă arată că producția agricolă, deși la nivel statistic este una dintre cele mai mari din ultimii ani, se realizează „în pierdere” pentru bugetul de stat. „Astăzi se plătesc subvenții, dar rezultatul este zero. Din 9,7 milioane de hectare de teren arabil, aproape jumătate nu sunt fiscalizate, iar proprietarii lor se află în afara oricărui circuit de consultanță și suport tehnic. Cum să avem o agricultură performantă în aceste condiții?”, a subliniat Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Analiza indică faptul că nu doar terenurile reprezintă o problemă, ci și sectoarele conexe: producția de utilaje agricole, industria chimică și petrochimia. Această dependență se reflectă și în faptul că o mare parte a recoltelor agricole ajunge imediat în mâinile traderilor internaționali, la prețuri derizorii. „Cerealele părăsesc țara ca materie primă și se întorc sub formă de produse finite, mult mai scumpe. România a devenit o piață de desfacere, nu un producător cu valoare adăugată”, avertizează organizația fermierilor.

Creșterea tarifelor la energie electrică, aplicată de la 1 iulie, a lovit direct în agricultură și industria alimentară. Fermierii din sectoare precum pomicultura, viticultura și legumicultura sunt cei mai afectați: depozitele frigorifice, liniile de sortare, sistemele de irigații și serele consumă cantități uriașe de energie, ceea ce a dus la costuri operaționale imposibil de susținut.

România a înregistrat în 2025 o producție record de peste 14 milioane de tone de cereale. Paradoxal, această performanță statistică nu aduce prosperitate fermierilor. Prețul tonei de grâu a atins cote minime istorice din cauza supraproducției globale, în timp ce costurile de producție interne au crescut cu circa 20%. „Fermierii români muncesc de dimineață până seara, dar profitul ajunge la traderii internaționali. În România, costurile cresc, în timp ce în alte state europene prețurile inputurilor scad. Cum să putem concura în aceste condiții?”, întreabă retoric președintele LAPAR.

Terenurile agricole, ținta fondurilor de investiții

Criza îi împinge pe mulți fermieri spre insolvență sau vânzarea terenurilor. Fondurile de investiții – românești și străine – așteaptă să preia suprafețe întinse, cu scopul de a le revinde ulterior în profit, fără a dezvolta afaceri agricole reale. Potrivit LAPAR, România riscă să piardă controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă a țării.

Fermierii susțin că, de ani de zile, fac apeluri către guvernele succesive să elaboreze o strategie pe termen lung, mediu și scurt pentru agricultură. Răspunsul? Măsuri punctuale, fragmentate și o lipsă de interes față de eficiența reală a subvențiilor. „Guvernul actual, ca și celelalte, nu are un plan pentru agricultură. Se vorbește despre cifre și despre producții-record, dar fermierii falimentează. Agricultura românească a devenit un sector captiv, lipsit de autonomie și dependent de alții”, transmite LAPAR.

Agricultura românească, deși are potențial uriaș și resurse de invidiat, este sufocată de costuri crescânde, politici incoerente și dependență de piețele externe. În timp ce guvernul raportează cifre-record, realitatea din teren este una dură: ferme vândute, recolte cedate la prețuri derizorii, terenuri preluate de fonduri speculative. Daniel BACIU