Statul încearcă să repornească fabricile de armament. Ce blindate se construiesc acum în România

Industria românească de armament a fost aproape pusă pe butuci şi doar războiul din Ucraina ne-a facut să deschidem ochii. Ani la rând, statul a ignorat complet fabricile care produceau pentru armată. Acum încearcă să le repornească, cu bani, cu presiune și promisiuni. Dar e greu. Foarte greu. Echipa Observator a fost în Dâmbovița, acolo unde după zeci de ani, se produce din nou armament.

In imagine este un transportor blindat Saur 2.Greu, masiv, dar surprinzător de stabil. Poate atinge 90 de kilometri pe oră și poate merge chiar și dacă una dintre roți este distrusă. Protejează echipajul de gloanțe și explozii. Poate fi echipat inclusiv cu blindaj inoitriva atacurilor cu drone. A fost gândit pentru misiuni reale, dar deocamdată, rămâne mai mult un prototip decât o prezență în teatrele de operații. Dar sunt si vesti bune. Uzina este aproape sa vândă 10 astfel de modele pentru armata din Vietnam.

În acest an, cheltuielile pentru armată au fost cele mai mari din istorie

36 de ani au trecut de la ultimul blindat livrat de fabrica de la Moreni Armatei Române. De atunci, a urmat un şir întreg de scandaluri care aproape că au băgat uzina în faliment. Acum, ministerul Economiei face un ultim efort pentru a salva ceea ce odată a fost fabrica-fanion a industriei de apărare românești. "Avem un program de investiţii de 31 milioane lei pentru 2025 în retehnologizare, care ar trebui să aducă o gură de oxigen. E top 4 puncte cheie pe care România le va juca în contextul noului mecanism Safe", a declarat Bogdan Ivan, fostul ministrul al Economiei.

Tot la Moreni va începe în acest an şi producţia unui nou blindat destinat apărarii. Botezat VLAH, este dezvoltat de la zero de compania românească Bluespace TEHNOLOGY. Blindatul atinge o viteză de 115 kilometri pe oră şi are o autonomie de 600 de kilometri. Echipat cu armament de război, VLAH cântăreşte 10 tone, însă chiar şi aşa poate trece peste obstacole de peste o jumătate de metru, este proiectat să circule prin apă de aproape un metru şi poate traversa şanturi, la fel, de aproape un metru lăţime. Într-o altă fabrică tot în Dâmboviţa, la Petreşti, de 5 ani, se construiesc camioane militare. Fabrica se întinde pe 10.000 de metri pătrați. În stânga, cabinele blindate. În dreapta, vopsitorie. Iar mai în spate, zona de testare ITP. Se lucrează la foc continuu. Jumatate din cele aproape 3.000 de camioane contractate de MApN sunt deja gata.

Contractul cu MApN este de 840 de milioane de euro. Asta înseamnă că pentru fiecare camion, armata plăteşte, în medie, 290.000 de euro. "De circa un an livrăm şi la export. Avem nişte contracte europene şi non-europene. Am început livrarea acestor produse în afară. Unde livrăm? În Norvegia, în Israel", a declarat Bogdan Iuliade, director general Iveco Defense România. În contextul războiului din Ucraina, ţara noastră a început să producă şi din ce în ce mai multă muniţie de război.

"Am semnat un letter of request din partea României, care presupune atragerea a 220 milioane de dolari şi aducerea tehnologiei SUA printr-un parteneriat cu General Dynamics, aici, în România, pentru a produce muniţie de calibrul 120 şi 155 compatibile NATO. Tot ceea ce înseamnă muniţie pt tancul Abrams, pentru K9 va fi produsă în România şi va fi singura capacitate de producţie la nivelul UE", a declarat Bogdan Ivan,fostul ministrul Economiei.

În acest an, cheltuielile pentru armată au fost cele mai mari din istorie, aproape 43 de miliarde euro, adică 2,24 din PIB. La summitul NATO de la Haga, de săptămâna viitoare, secretarul general al alianţei va propune dublarea cotei pentru toate statele membre, la 5% din PIB.

Cristi Popovici observatornews.ro