Statul sabotează economia reală. Zeci de propuneri pentru salvarea firmelor mici, ignorate sistematic

 * într-un raport fără menajamente, Concordia și Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în Întreprinderile Mici și Mijlocii acuză direct birocrația românească de incompetență instituționalizată * de la avize redundante și controale haotice, la lipsa digitalizării reale, statul paralizează sectorul care susține peste 60% din economia națională

Întreprinderile mici și mijlocii din România – care reprezintă peste 99% din companiile active și generează două treimi din locurile de muncă – nu mai cer favoruri. Cer doar ca statul să nu le încurce, să nu le saboteze, să nu le blocheze creșterea cu hârtii inutile, proceduri paralele și controale în valuri.

Într-un document recent, realizat de Confederația Patronală Concordia și Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în Întreprinderile Mici și Mijlocii, sunt prezentate peste 30 de propuneri clare pentru reformarea urgentă a administrației publice și debirocratizarea reală a relației dintre stat și mediul de afaceri. Propuneri ignorate sistematic, după cum atrage atenția ieșeanca Mirabela Miron, președinte FICSIMM. Analiza este tăioasă și riguroasă: firmele mici sunt obligate să interacționeze zilnic cu un stat incoerent, opac, redundant. Întârzierile de plăți, avizele contradictorii, raportările inutile și abuzurile în controale nu sunt accidente. Sunt rezultatul unui sistem defect, susținut prin indiferență politică și imunitate instituțională. Soluțiile propuse nu cer bani. Cer voință și coerență. De exemplu, eliminarea cererii de eliberare a certificatelor fiscale pentru fiecare licitație – o absurditate în care statul cere firmelor să confirme informații deja existente în propriile baze de date. Sau renunțarea la depunerea fizică a documentelor la Registrul Comerțului, în plin an 2025.

Digitalizarea este mai degrabă un mit

Întreprinderile mici trebuie să opereze pe platforme diferite, fiecare cu conturi separate și proceduri incompatibile: de la Spațiul Privat Virtual și e-Factura, până la e-Transport, Reges și bazele de date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului. Nu există o interfață unică, un punct de acces, o aplicație mobilă care să le adune pe toate. Nici măcar un dashboard unificat pentru antreprenori.

Controalele sunt cel puțin la fel de haotice. Întreprinderile mici pot fi verificate în aceeași lună de Inspecția Fiscală, Direcția Antifraudă, Inspecția Muncii, Garda de Mediu sau Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor, fără ca instituțiile să se consulte între ele. În multe cazuri, aceleași informații sunt cerute de mai multe ori. Lipsa unui registru unic de control permite aceste abuzuri.

Federația atrage atenția și asupra prăpastiei dintre administrațiile locale. În județele slab dezvoltate, primăriile cu sub 1.000 de locuitori gestionează proiecte europene sau licitații publice cu o echipă de 2-3 persoane, fără expertiză în juridic, contabilitate sau achiziții. Propunerea de a crea hub-uri județene pentru suport administrativ a fost ignorată.

La nivel fiscal, lucrurile sunt chiar mai grave. Firmele corecte nu sunt stimulate. Nu există un sistem de scoring fiscal pozitiv care să ofere facilități celor cu istoric bun. Rambursările de TVA pot bloca lichidități timp de 3-4 luni, ceea ce duce la falimente în lanț. Niciun control preventiv, nicio alertă timpurie. Doar somații, popriri și amenzi disproporționate.

În paralel, companiile de stat sunt scutite de orice formă de evaluare. Nu există ratinguri publice de performanță pentru administrațiile locale. Nicio platformă care să arate execuția bugetară lunară sau planurile de achiziții. Firmele private concurează cu entități bugetivore, păstrate artificial în viață, fără audit, fără restructurare, dar cu datorii cronice.

Unul dintre cele mai toxice aspecte rămâne lipsa de reacție a instituțiilor. Firmele așteaptă luni întregi răspunsuri de la ANAF, ITM sau Agențiile de Mediu. Termenele sunt extinse abuziv sau ignorate. Propunerea ca, în lipsa unui răspuns în 15 zile, cererea să fie considerată tacit aprobată – o practică uzuală în Europa – nu a fost nici măcar discutată serios.

La finalul documentului, Concordia și Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în Întreprinderile Mici și Mijlocii lansează un apel dur, dar legitim: fără o reformă reală, fără debirocratizare, fără digitalizare coerentă, România își pierde antreprenorii. Nu pentru că nu au idei sau curaj. Ci pentru că sunt zdrobiți zilnic de un stat care nu își face treaba.

Maura ANGHEL

 

Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în Întreprinderile Mici și Mijlocii este o structură națională de reprezentare a antreprenorilor care promovează politici de sprijin pentru firmele mici și mijlocii, cu accent pe digitalizare, competitivitate sustenabilă și eficiență administrativă. Participă activ în consultările publice privind legislația fiscală, fondurile europene și reformele structurale. Reprezintă vocea IMM-urilor în dialogul cu Guvernul, Parlamentul și instituțiile europene.