Tezaur 2025. Statul se împrumută din nou de la oameni

 * Ministerul Finanțelor a lansat a noua ediție a programului Tezaur din 2025, oferind titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 7,85% * investiția pare sigură, dar în spatele dobânzii atractive se ascunde nevoia disperată a statului de a acoperi deficitul bugetar

Ministerul Finanțelor a deschis luni, 8 septembrie, o nouă rundă de împrumuturi de la populație. Sub numele de Tezaur, programul oferă titluri de stat cu maturități de unu, trei și cinci ani și dobânzi de 6,90%, 7,50% și respectiv 7,85%, toate neimpozabile. O sumă infimă, de doar un leu, e suficientă pentru a cumpăra un titlu, iar achiziția se poate face online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual, sau clasic, la Trezorerie și la Poșta Română. Statul prezintă oferta ca pe o șansă sigură pentru micii investitori, dar în realitate banii astfel strânși vor merge direct la finanțarea deficitului bugetar și la rostogolirea datoriei publice, care a ajuns la niveluri record.

La Iași, contrastul e dureros. Orașul universitar, considerat cândva motor cultural și intelectual al Moldovei, se confruntă astăzi cu o piață a muncii precar structurată. Săptămânal, AJOFM raportează între 900 și 1.000 de locuri vacante, în majoritate posturi slab plătite din transport, producție și servicii. Pentru mulți ieșeni, investiția în Tezaur nu e un calcul sofisticat de portofoliu, ci o încercare de a-și proteja micile economii într-un context economic instabil.

Avantajele titlurilor de stat sunt evidente: venitul e sigur, dobânda e mai mare decât cea oferită de bănci și nu se impozitează, iar titlurile pot fi răscumpărate înainte de scadență. Dar realitatea economică mușcă din aceste promisiuni. Inflația rămâne ridicată și erodează câștigurile reale, iar banii sunt blocați ani de zile, în timp ce statul își menține libertatea de a modifica regulile jocului prin ordonanțe și ajustări legislative. Ministerul se laudă cu digitalizarea procesului, dar experiența de cumpărare este departe de simplitatea unei aplicații bancare, iar în mediul rural oamenii continuă să depindă de Poșta Română.

În spatele dobânzii de 7,85% se află, de fapt, o realitate crudă: statul are nevoie de bani și îi cere direct de la cetățeni. Pentru unii, Tezaurul este o plasă de siguranță. Pentru alții, o capcană care abia compensează inflația. Și pentru România, este un semn că finanțele publice stau pe perfuzie, susținute de economiile oamenilor care încă mai cred că titlurile de stat pot salva viitorul.

Dan DIMA