Pe A8 nu se va aşterne asfalt, ci praful uitării!

 

Dorian OBREJA

 

A8, numele de cod sub care este cunoscută posibila autostradă care să conecteze Moldova (dar şi Basarabia) cu Transilvania, scurtând considerabil drumul spre Vest, pe traseul Ungheni – Iaşi - Târgu Neamţ - Târgu Mureş, supranumită şi Autostrada Unirii a stârnit şi va mai continua (dar nu cred că multă vreme) să stârnească patimi, controverse şi scenarii: ba se va face, ba nu, ba cu bani de la stat ori europeni, ba prin parteneriat public-privat ş.a.m.d.

Am fost şi aş putea rămâne un susţinător al acestui obiectiv. Dar sunt lucid şi realist.

Proiectul se vehiculează de aproape un deceniu şi jumătate. Au existat voci care au subliniat nu doar că, în acest interval, nu s-a întâmplat nimic, dar şi că, în continuare, nu se va întâmpla nimic, obstacolele principale fiind (primele două, de neînlăturat): a) rezervaţiile naturale; b) formele de relief; c) costurile.

Un excelent şi amplu dialog, purtat între Dan M. Brezuleanu şi Ovidiu Laicu, ex-director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, vine să elucideze mai multe necunoscute ale ecuaţiei A), sugerându-ne, încă din titlu, care trebuie să ne fie aşteptările: „Dacă vom avea autostradă, aceasta va trece prin Bacău şi doar după anul 2030!”.

Înainte de a puncta chestiunile cele mai importante abordate în dialogul menţionat, vreau să spun că am făcut, cu aproximaţie, oarece calcule: un drum Iaşi-Bacău-Braşov-Arad are vreo 650 km, iar unul, ipotetic, deci pe A8, Iaşi-Târgu Mureş-Arad, circa 660 km!

Ca specialist, Ovidiu Laicu susţine că, pentru ieşirea Iaşului din izolare şi pentru dezvoltare, ar fi nevoie de o autostradă Ungheni-Iaşi-Paşcani, urmând ca de acolo să se facă legătura cu A7, în jos, spre Bacău, Focşani, Ploieşti, Bucureşti, sau în sus, către Suceava şi Siret. De la Paşcani spre Transilvania s-ar putea merge pe A13, Bacău-Braşov, dat fiind că pe un tronson important al proiectatei (şi doritei) A8, anume Târgu Neamţ-Târgu Mureş, se află, susţin experţi internaţionali, peste 50.000 de hectare de rezervaţii naturale, printre care Parcul Naţional Ceahlău (ce ar urma să fie traversat direct de autostradă), monument protejat UNESCO.

Specialistul menţionat subliniază că personajele cele mai vocale în favoarea autostrăzii A8 sunt politice, din dorinţa de acumulare de capital electoral, susţinând că realistă ar fi realizarea autostrăzii Ungheni-Iaşi-Paşcani, ce ar rezolva multe probleme, printre care: legătura cu Aeroportul Internaţional Iaşi, dar şi cu viitorul Spital Regional de Urgenţă, evitarea zonele de trafic foarte aglomerate din Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, şi, în fine, lângă Paşcani, joncţiunile cu autostrăzile spre Bacău şi, respectiv, dacă va fi să fie, Târgu Neamţ.

Se mai aminteşte că, dacă s-ar fi mers în continuare pe varianta construirii prin parteneriat public-privat, erau cel puţin patru investitori străini interesaţi de tronsonul Iaşi-Târgu Neamţ, că fie şi doar până la Paşcani, realizarea unei autostrăzi va dura cel puţin un deceniu, că se vehiculează tot mai insistent un alt proiect – Autostrada Nordului, care ar conecta Botoşaniul şi Suceava cu Transilvania, Bacăul având varianta prin Braşov, doar Iaşul urmând să rămână izolat...

Ţinând cont şi de circumstanţele obiective, cred că se cuvin mulţumiri tuturor politicienilor ieşeni (dintre care unul a fost premier, iar altul – ministru al Transporturilor), pentru eforturile găsirii unei soluţii care să scoată Iaşul din izolare!