Unde-s liderii mondiali de altădată?

Dorian OBREJA

O foarte cunoscută publicație are bunul obicei ca, anual, alături de alte articole demne de tot interesul și de toată...lectura, să prezinte și ceea ce ea numește topul celor mai puternici lideri din lume în prezent.

Probabil că voi reveni asupra unui amănunt, dar, pentru orice eventualitate, notez că un asemenea top, spre deosebire de unul care ar fi fost publicat, ipotetic, în urmă cu un secol, nu cuprinde, în termenul de ”forță”, doar conotația pură a acestuia, ci și pe aceea de forță financiară.

Așa, nu doar de curiozitate, ci și spre comparație, aduc aminte că respectivul clasament îl avea în frunte, în urmă cu 7 ani, pe Vladimir Putin (campion pentru a patra oară), care îl devansa pe Donald Trump (care urca 70 -!!!- de poziții în comparație cu anul precedent, când era doar candidat la Casa Albă). Urmau (de unii aproape că nici nu ne mai amintim, sau din ce în ce mai puțin), Angela Merkel, Xi Jinping (președintele Chinei, pentru cine nu știe), Papa Francisc,  Janet Yellen (cea mai influentă bancheră a lumii, în calitatea de Federal Reserve din SUA); dintre alți ”cunoscuți”,  Bill Gates, pe locul 7, Mark Zuckenberg, pe 10, Barack Obama - locul 48 (mărirea și decăderea...).

Bun. Hai să lăsăm amintirile și să vedem același top, valabil pentru anul trecut.

Pe primul loc, Xi Jinping (parcă vă spune ceva acest nume, după lista din 2016, nu?). Pe locul 2, o și mai veche cunoștință - Vladimir Putin. Pe 3 - cam puțin, pentru ditamai SUA, președintele american. Pe 4 încă mai rezista Angela Merkel, urmată de fondatorul Amazon, Jeff Bezos, și Papa Francisc (ciudată intersectare de domenii și preocupări). Bill Gates rămânea pe 7, urmat de un saudit, premierul Indiei și co-fondatorul Google, Puțin stranie lipsa dintre primii 10 a lui Mark. Mark Zuckenberg, desigur.

Așa după cum mai remarcam, ceva mai voalat, un melanj ciudat. Laolaltă - chiar dacă departajați de ceva poziții - președinți de state, de religii, de firme. Cu toate acestea, în opinia mea, rămâne un simplu top, în care locurile sunt ocupate datorită funcțiilor deținute de către respectivii, și nu neapărat calităților lor. Să nu fie cu supărare, dar cam asta e situația, cred că asistăm la o involuție a castei liderilor mondiali. Care, înainte, măcar erau împărțiți pe categorii, ceea ce nu ducea la confuzii în sensul, foarte plastic exprimat de către Hamlet, ”nu poți compara mere cu pere”!

N-am s-o iau de la 48, ci chiar mai de dinainte, de la 40; dar e vorba de 1940. Existau, atunci, oameni foarte puternici și extrem de charismatici pentru popoarele lor, precum Roosevelt (deși, din cauza unei poliomelite, a stat în scaunul cu rotile din 1921 până la moarte, în 1945), Stalin (adesea în stare de ebrietate gravă, ca să nu mai vorbim de atrocitățile provocate propriului popor), Churchill (bâlbâit, sâsâit, mare amator de alcool) și Hitler (aici lista e prea lungă...).

Și după al doilea război mondial putem consemna personalități marcante (încercând să trecem, în unele cazuri, peste „lipsuri”). În SUA, Eisenhower, Kennedy, George H.W.Bush, Barack Obama. În URSS/Federația Rusă, Brejnev, Gorbaciov, Elțîn. În Germania, Konrad Adenauer, Willy Brandt, Helmuth Kohl, Gerhard Schroder, Angela Merkel. În Franța, de Gaulle, Pompidou, Giscard d,Estaing, Francois Mitterand. În Anglia, Harold Wilson, Margaret Thatcher, John Major, Tony Blair. O listă cu nume grele, nu-i așa?, cel puțin în comparație cu Biden, Putin, Macron, Sunak, Scholz...Deocamdată, topul mondial actual e condus de doi comuniști!