* UNESCO marchează pe 8 septembrie 2025 Ziua internațională pentru alfabetizare, sub tema „Promovarea alfabetizării în era digitală” * România rămâne însă printre codașii Europei: peste 42% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ce citesc, iar aproape o treime dintre adulți se confruntă cu analfabetism funcțional * în Iașul universitar și cultural, discrepanța dintre teorie și realitate devine strigătoare la cer

Alfabetizarea nu mai înseamnă doar a ști literele. În 2025, alfabetizat ești doar dacă poți să citești, să înțelegi, să analizezi și să folosești informația critic, inclusiv în spațiul digital. România însă rămâne captivă unui paradox periculos: declară educația prioritate națională, dar statisticile arată o criză structurală. Potrivit testelor PISA din 2022, 42% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în citire, iar scorul României – 428 de puncte – este cu mult sub media OECD de 476. Aceasta înseamnă că aproape jumătate dintre adolescenți nu pot extrage sensul real al unui text simplu.

O treime dintre români sunt analfabeți funcțional

La adulți, tabloul este la fel de sumbru. Un raport european arată că aproape 1 din 3 români se confruntă cu analfabetism funcțional, ceea ce plasează țara noastră la coada clasamentului european. Concret, oamenii pot citi un text, dar nu îl pot înțelege și aplica. Impactul este devastator: de la dificultăți în semnarea unui contract până la vulnerabilitatea crescută în fața manipulării și a știrilor false.

UNESCO avertizează că fenomenul e global: 739 de milioane de oameni din întreaga lume nu stăpânesc tehnicile de bază ale alfabetizării, iar 4 din 10 copii nu ating nivelul minim de citire. România se aliniază la acest tablou, dar cu o rușine suplimentară: în loc să progreseze, regresează. Dacă în 1994 rata analfabetismului funcțional la elevii de gimnaziu era de 10%, azi se ridică la peste 40%.

În Iaș, simbol al universităților și al literaturii române, problema nu este măsurată clar. Nu există date oficiale recente care să arate câți ieșeni nu înțeleg un text, dar realitatea națională lasă puțin loc de optimism. În mediul rural al județului, abandonul școlar și lipsa infrastructurii educaționale amplifică fenomenul. Astfel, imaginea de „capitală culturală” ascunde fisuri grave: o parte a populației rămâne prizonieră între tradiția școlii de elită și realitatea alfabetizării precare.

Tema UNESCO din 2025, „Promovarea alfabetizării în era digitală”, vine ca o avertizare. Fără competențe de citire și scriere funcțională, milioane de români riscă o dublă excludere: din educația clasică și din universul digital. Într-o țară care se laudă cu festivaluri literare și olimpici internaționali, contrastul cu cifrele analfabetismului e o rană deschisă.

Ziua internațională pentru alfabetizare nu ar trebui să fie pentru România un prilej festiv, ci un examen dur. Când aproape jumătate dintre elevi nu înțeleg ce citesc, viitorul nu se scrie, ci se șterge singur. Iar Iașul, cu universitățile și bibliotecile sale, rămâne imaginea perfectă a acestei fracturi: un oraș care proclamă cultura, dar tace vinovat în fața realității analfabetismului.

Clara DIMA