„Bătălia va fi câștigată de către mobilitatea ecologică”

 * dialog cu primarul Iașului, Mihai Chirica

- Care sunt principalele priorități pe care le aveți în vedere pentru dezvoltarea orașului Iași în următoarea perioadă?

- Ne-am consolidat un buget care și-a propus câteva obiective pentru anul curs. Importante sunt cele care vizează închiderea proiectelor cu finanțare europeană și nu mai avem multe. Sunt șase proiecte, o parte dintre ele sunt deja spre recepție și sperăm spre sfârșitul lunii iunie chiar să le vedea recepționate în cea mai mare parte. O parte dintre ele sunt în proceduri de licitație și din păcate pe noi ne încurcă acest lucru, dar toate cu obiectivul clar te a fi finalizate și demararea programului major pe care le-a propus Guvernul României în programele PNRR care presupune o muncă asiduă. Sunt peste 100 de proiecte pe care derulăm în momentul de față, cu aceiași oameni, 100 cu care închidem, de altfel, și programul POR 2014-2020 și cu care deschidem și POR 2021-2027, dar avem să spunem, programate toate activitățile astea. Suntem în continuare prinși în programele de modernizare a rețelelor stradale și am profitat de venirea vremii calde ca să urgentăm lucrările. Evident, avem în vedere și educația.

- Cum intenționați să gestionați problemele legate de infrastructură, în special în ceea ce privește rețelele de transport și drumurile din oraș?

- Rețelele de transport sunt cele care, de altfel, sunt în continuă modernizare și nu numai din punct de vedere al infrastructurii, cât mai ales a dotărilor și mă refer la autobuze și tramvaie. Practic, noi în momentul de față nu mai avem niciun proiect neînceput, suntem în curs de finalizare inclusiv cu cele prin PNRR cu parcul de tramvaie și autobuze proaspăt semnate, iar pe drumuri avem în lucrur, în diverse faze, 120 de străzi. Tot orașul este atacat, sunt peste 40 și de șantiere cu străzi în lucru, inclusiv bulevarde mari cum ar fi Buciumul și Poaitiers. În proiectare avem toată partea de Păcurari, tot ce ne-a mai rămas, mai sunt șase străzi cu care închidem toate lucrările în zonă. La Bucium avem o axă principală pe care vreau să o fac începând din acest an. Deamul Bucium va avea un rol foarte important în colectarea fluxului de trafic și direcționarea lui spre strada Trei Fântâni, undeva trebui să-l împărțim - o parte spre Tomești, o alta spre Bucium.

- Dacă amintim de șantiere nu avem cum să nu aducem în discuție poluarea?Care este abordarea dumneavoastră față de protejarea mediului înconjurător și reducerea impactului acestei poluări?

- Noi avem și am fost primul oraș în România care am făcut un regulament care a funcționat și a dat rezultate. Prin amenzi, este adevărat. Se numește Planul de prevenire și reducere a impactului poluării asupra mediului din zonele de șantier. Se referă și la instituții publice și la instituții private. Indiferent din ce zonă vii, nu poți să începi un șantier până nu ai Planul de prevenire avizat de către Direcția Tehnică a Primăriei Iași. Apoi, ești obligat să ai ape de spălare, zone speciale, dacă desfășori lucrări cu subsăpătură. Dacă nu îndeplinești aceste condiții, există un plan de măsuri cu contravenții foarte usturătoare. Toate astea au redus din poluare, dar presupune atenție continuu. Începem să ne adaptăm, să spunem, la soluțiile din Vest. Eu am fost în șantiere din străinătate, spre exemplu în Marea Britanie. Am văzut cum se lucra la consolidarea tronsonului unei clădiri înalte, alături de care erau lipite alte două tronsoane, total funcționale. Cu greu îți dădeai seama că se lucrează pe bucata respectivă. Totul era izolat, capsulat, nu prea aveai interferențe cu șantierul.

„Iașul este un oraș sigur, cu mii de camere de supraveghere de înaltă fidelitate care funcționează”

- Ați amintit de educație, care este viziunea dumneavoastră pentru a face Iașul mai atractiv pentru tineri? Ce vă propuneți pentru a sprijini educația și cultura în comunitate?

- În primul rând, Iașul trebuie să fie un oraș sigur, care să ofere confort părinților și credința că tinerii nu sunt într-un pericol iminent. Trăim vremuri foarte anapoda față de ceea ce știam noi despre adolescență și tinerețe. Lumile s-au schimbat, există tentații multe, uneori pericole la tot pasul, care vin dintr-un mediu foarte viciat. Poate am împrumutat din exterior și n-am fost neatenți asupra a ceea ce am preluat și este nevoie să fim atenți pentru a oferi în momentul de față zone relativ sigure. Cu discreție, am închis câteva „bombe” din oraș. Două se află în subteranele bulevardului Ștefan Cel Mare, iar una are deja sigilul pe ușă în ușă în urma unui incident tragic, soldat cu decesul unui tânăr. Am profitat și am ridicat autorizația de funționare, apoi ne-am orientat către multe alte zone în care am acționat cu fermitate. Iașul este un oraș sigur pentru că avem prezența poliției și a tuturor organelor de ordine publică, sub toată formele lor, în toate spațiile publice. Cred că avem cea mai mare rețea de Big Brother, dar neconturată în știri de senzații. Gestionăm două dispecerate publice, unul al nostru, al Primăriei, al Poliției Locale, și altul al Salubris, cu peste 300 de puncte de observație. Ei au specificul lor, dar ne folosesc și intențiilor noastre, de fiecare dată. În momentul de față, în Iași sunt câteva mii de camere de supraveghere de înaltă fidelitate care funcționează. Sunt mulți, foarte mulți „ochi” ațintiți pe oraș și, ca urmare, multe infracțiuni care au fost descoperite și pedepsite în timp util, ceea ce descurajează. Iată că Iașul poate oferi tinerilor un mediu prietenos din perspectiva siguranței.

- Cât privește cultura?

- Cred că avem cea mai densă agendă culturală din România, în momentul de față, la mia de locuitori. Este în drum spre noi unul dintre cele mai scumpe tablouri din lume, „Ecce Homo”, a lui Titian, dar în primul rând valoarea artistică îi dă această valoare materială. Aducerea unui Titian la Iași este pentru mine un fel de cireașă de pe tort în rândul acțiunilor culturale pe care l-am întreprins o dată cu deschiderea Palatului Braunstein, a Muzeului „Regina Maria” și a Băii Turcești, după două expoziții – una de la Muzeul Bruckethal și alta de la Muzeul Albertina, din Viena. „Ecce Homo” este una dintre cele mai reprezentative opere din pictura religioasă creștină din toate timpurile. Eu cred că va fi un spectacol în adevăratul sens al cuvântului prezența acestui Titian, alături de coroana de aur și mantia Reginei Maria, pe care o vom aduce în mai. Sperăm să aducem și coroana din oțel a Regelui Ferdinand, de la Palatul Peleș tocmai pentru a puncta caracterul de oraș regal al Iașului, statut consemnat în luna mai 2018 printr-un act semnat de Majestatea Sa Prințesa Margareta. Este o haină nobiliară care ne onorează foarte mult. Nu aș vrea să treacă neatins un subiect foarte important pentru Iași – este vorba despre împlinirea a cinci ani de la vizita Papei Francisc. Din propria experiență, vă spun că Suveranul Pontif își amintește cu plăcere de vizita la Iași, pe care o consideră cea mai relevantă pentru latura umană și religioasă din periplul pe care l-a avut în România, când a ajuns și în Ardeal, și la București. Această vizită este un moment istoric fiindcă nu este puțin lucru să primești vizita Papei Francisc, care a venit cu un cuvânt de înțelepciune demn de transmis peste timp.

- Toate aceste lucruri aduc un plus de valoare Iașului, dar și turismului din această zonă. Și dacă spunem turism, spunem trafic care deja este foarte intens. Ce soluții propuneți pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană?

- Traficul nu va fi promovat decât prin câteva căi deja recunoscute la nivel internațional și care pot aduce îmbunătățiri - stimularea transportului public.

Dacă aeroportul, să spunem că a costat în jur de 100 de milioane de euro, gândiți-vă că numai primul lot de autobuze și tramvaie a costat 144 de milioane de euro. Sunt eforturi foarte mari pe care le-am făcut pentru modernizarea transportului public și tocmai din dorința de a limita utilizarea vehiculelor personale. Bătălia va fi pe viață și moarte. Europa nu glumește când spune că până în 2030 are target privind limitarea emisiilor de particule de 2,5 microni rezultate urma arderilor din combustia internă și din utilizarea gazelor naturale. Acolo va fi bătălia pe piață și cu moarte și important este să ne găsească pregătiți. Adică când un om lasă deoparte cheile mașinii și spune „Gata, am înțeles, s-a terminat cu joaca”, trebuie să îi oferi alternativa. Și va găsi.

„Nici dacă defrișez tot orașul și poate toată pădurea Ciric nu am unde să bag 144.000 de mașini”

- Parcări?

- Nu, parcări nu va găsi pentru că nici dacă defrișez tot orașul și poate toată pădurea Ciric nu am unde să bag 144.000 de mașini. Ar fi o utopie să promit că voi lua din spațiul verde pentru a căuta platforme betonate. Nu vreau să nenorocesc viitorul copiilor, inclusiv al copilului meu. Trebuie să aibă și el dreptul de a descoperi o buburuză, un gândăcel și multe alte lucruri în natură. Acolo este esența vieții, faptul că lași copilăriei avantajului ei, nu trebuie ca adulții să distrugă totul în jur. Mașinile vor dispărea, aveți încredere că lumea va renunța la ele în favoarea rutelor de transport public. Lucrăm la degajarea arterelor, ridicăm săptămânal zeci de mașini parcate aiurea. Prin urmare, în cele din urmă, bătălia va fi câștigată de către mobilitatea ecologică.

- Primăria a luat și un premiu în acest sens.

- Săptămâna trecută, am fost premiați la Gala Smart City și este a a patra distincție primită în ultimii ani. De această dată am fost premiați pentru mobilitate inteligentă, fiind remarcate investițiile mari de care am amintit. Lor li se adaugă una foarte importantă. Este vorba despre depou și sisteme de anticoliziune. Noi am fost printre primii din România care am adus un sistem inteligent de anticoliziune cu telemetru, detectoare de prezență care opresc vehiculul fără să fie 100% legată de voința conducătorului auto sau a vatmanului. Ei bine, pentru acest sistem smart, pentru depoul complet computerizat și autonom energetic, Primăria a primit premiul întâi, iar a primarul a fost nominalizat la scenă deschisă. Nu îmi așez nicio coroană de lauri, este o muncă de echipă pe care o ducem mai departe.

- Am vorbit despre cultură, educație și invariabil ajungem și la sport. Ce vești avem despre cele două mari obiective pe care Iașul le așteptă?

- Eu zic că sunt bune, față de ce gânduri tenebroase au fost în ultimele decenii la cele două obiective. Sala Sporturilor depinde în continuare de factorul politic pentru că este în sarcina Guvernului aprobarea memorandumului. Noi lucrăm să predăm detaliile tehnice conform ultimelor avize pe care le-am primit, inclusiv am mutat-o cu 348 de metri ca să ne depărtăm de Spitalul Regional, am refăcut toate studiile geologice și le-am predat. Mai urmează să facă toată adaptarea portului tehnic la nivel detaliu de execuție care se va termina până spre sfârșitul lunii aprilie. Urmează predarea la Compania Națională și vom începe iarăși rundele de rugăciune ca să se miște mai repede la nivel de Guvern, să vedem cât mai repede licitație. Stadionul, în schimb, e la mâna noastră pentru că suntem în procedură de achiziție a unui credit cu care vom demara lucrările. Între timp, proiectul tehnic a trecut prin filtrele comisiilor tehnice.

- Când vorbim despre planuri, vorbim despre viitor, cum arată în viziunea dumneavoastră un Iași al viitorului de toate punctele de vedere?

- Eu cred că va fi un oraș care va juca un rol determinant pentru toată Zona Metropolitană, în care vom împinge mare parte din industrii. Deja suntem în discuții cu comunele Lețcani și Holboca. Vrem să-i creștem împreună cu noi.

Centru administrativ al județului și implicit al Zonei Metropolitane va fi la Iași. Aici vor fi băncile, școlile, spitalele importante, instituțiile culturale, Slavă Domnului că vom avea și Operă. Vrem ca partea productivă să fie împinsă spre exterior, acolo unde suntem așa deja gândite și „dormitoarele” ca să zic așa, unde s-au creat multe fonduri mari de locuințe pentru ca drumul către locul de muncă să fie cât mai scurt. Acesta va fi Iașul viitorului. Fiecare metru pătrat contează, dar este important și cum îl folosești.

A consemnat Maura ANGHEL