„Costurile pentru un pat la viitorul Institut de Boli Cardiovasculare din Iaşi se apropiau de 1 milion de euro”

* „Consiliul Judeţean ştia de la început. Guvernul României a aprobat o hotărâre care limita finanţarea la 200 de milioane de euro. Dânşii au venit cu un proiect care a depăşit această sumă, substanţial... Există o parte de consultanţă foarte mare în contractul acesta de la Iaşi, de 60 de milioane de euro. E o sumă pe care nu am mai regăsit-o la niciun proiect din niciun spital din PNRR. Totuşi, 60 de milioane de euro consultanţă pentru ca să faci un spital, pentru care exista studiu de fezabilitate, sincer să fiu, e oarecum original”, a spus, la Iași, ministrul Sănătății

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, s-a aflat sâmbătă la Iaşi. El a venit la o conferinţă organizată de Asociaţia pacienţilor cu cancer de melanom. În timpul vizitei, Rafila a discutat cu jurnaliştii şi despre Institutul Regional de Boli Cardiovasculare din Iaşi, care nu a fost inclus printre proiectele finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

În timpul discuţiilor, ministru a spus încă o dată că proiectul pentru Institutul Inimii a fost supraevaluat de cei care au făcut proiectul. O altă nemulţumire a ministrului Rafila a fost că investiţiile pentru această unitate medicală sunt mult mai mari decât pentru o unitate medicală de acelaşi fel care urmează să fie construită în Bucureşti, spre exemplu. „Consiliul Judeţean ştia de la început. Guvernul României a aprobat o hotărâre care limita finanţarea la 200 de milioane de euro. Dânşii au venit cu un proiect care a depăşit această sumă, substanţial. Şi au mai fost anumite constatări de la nivelul Comisiei Europene, care a examinat proiectul de aici: costurile acestui proiect, comparativ cu proiectul de la Bucureşti, şi nu mă refer la dimensiunea proiectului care la Iaşi era de două ori mai mare, ci mă refer la costurile care reveneau pentru un pat de spital, se apropia aici, la Iaşi, de 1 milion de euro, ceea ce era mult mai mult faţă de costurile care erau pentru un Institut cu un profil similar”, a spus ministrul Rafila.

Ministrul Sănătăţii a dat şi o veste bună, spunând că mai există o şansă pentru construirea Institutului Inimii în Iaşi. „Acum avem Programul Operaţional pentru Sănătate (POS). Am avut şi o discuţie cu domnul manager al acestui Institut. Încercăm împreună să găsim soluţii de reducere a costurilor şi de succes a unei aplicaţii din POS care aduce alte resurse importante, chiar mai mari decât cele din PNRR. E nevoie la Iaşi, toată lumea e de acord, de un Institut nou. Cred că măcar în ceasul al doisprezecelea ar trebui sa avem înţelepciunea să lucrăm toţi în interesul pacienţilor din Regiunea Moldovei. Noi o facem la Ministerul Sănătăţii. M-aş bucura dacă această atitudine ar fi comună pentru toată lumea”, a spus ministrul Sănătăţii. 

Rafila a spus jurnaliştilor din Iaşi şi care este una dintre cele mai mari probleme ale proiectului Institutului Inimii. „Există o parte de consultanţă foarte mare în contractul acesta de la Iaşi, de 60 de milioane de euro. E o sumă pe care nu am mai regăsit-o la niciun proiect din niciun spital din PNRR. Totuşi, 60 de milioane de euro consultanţă pentru ca să faci un spital, pentru care exista studiu de fezabilitate, sincer să fiu, e oarecum original”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

„Melanomul malign arată imperfecţiunea sistemului medical românesc”

Ministrul Rafila a discutat şi despre una dintre patologiile oncologice cele mai importante: melanomul malign, motivul prezenţei sale la conferinţa organizată la Iaşi de Asociaţia de pacienţi cu melanom, „Inovaţia în Melanom 2023 - Împreună putem salva vieţi”. „Melanomul malign este una din patologiile importante oncologice. E şi un semnal pentru că au fost foarte multe discuţii legate de implementarea planului naţional de combatere şi de control al cancerului. El reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii. Prezenţa noastră aici este legată de necesitatea introducerii tuturor pacienţilor oncologici în acest plan de combatere a cancerului. Din nefericire, forma aflată în vigoare exclude categorii importante de pacienţi, mă refer la pacienţii cu melanom malign, la cei cu cancer gastric, o altă patologie importantă”, a spus ministrul Alexandru Rafila.

Tot el a dat asigurări că ministerul Sănătăţii îşi doreşte să asigure fiecărui pacient oncologic un tratament nediscriminatoriu, circuite bine definite, acces la medicaţie, acces la terapie personalizată, acces la radioterapie de înalt nivel, cum este serotaxia.

Acest lucru nu se întâmplă în realitate, multe categorii de pacienţi diagnosticaţi cu diferite tipuri de cancer, cum este melanomul malign. „Cred că problemele noastre sunt comune altor pacienţi diagnosticaţi cu cancer. În primul rând, nu reuşim să avem nişte criterii obiective de identificare a centrelor oncologice unde putem primi cele mai bune servicii medicale. În momentul în care un pacient este diagnosticat putem vedea cum fiecare se întreabă unde să mă duc pentru a avea cele mai mari şanse de supeavieţuire. Asta se întâmplă indiferent dacă sunt oameni educaţi sau simpli. Cele mai mari probleme sunt întâlnite la oamenii săraci, care nu pot ajunge la centrele oncologice mari. Deci nu pot fi identificate toate cazurile şi chiar dacă sunt identificate sunt puţine centre unde pot ajunge pentru a fi trataţi gratuit”, a spus biologul Violeta Astratinei, preşedinta Asociaţiei de pacienţi cu melanom malign.

„70-80% din prezentările în UPU nu ar trebui să fie acolo...”

 Alexandru Rafila a declarat că pentru ministerul pe care îl conduce este importantă strategia care priveşte sprijinul acordat pacienţilor cu diferite patologii oncologice. „Un grup de lucru extins al Ministerului Sănătăţii, format din 20 de specialişti din toate domeniile, a elaborat un material care se poate fi o bază care poate contribui la corectarea imperfecţiunilor planului actual de control al cancerului şi găsirea unor soluţii acceptabile pentru toţi pacienţii. Este şi moral şi corect să acordăm aceeaşi atenţie şi tratament tuturor categoriilor de pacienţi oncologici”, a spus ministrul Alexandru Rafila.

De altfel, ministrul Rafila a spus că este nevoie de o regândire a întregului sistem de sănătate, mai ales că în prezent mai bine de trei sferturi din prezentările în UPU sau spitalele de urgenţe ar trebui de fapt să se consultaţi în ambulatoriile de specialitate sau de medicii de familie. „Spitalele de Urgenţă, acolo unde se prezintă foarte mulţi pacienţi, au această problemă. Să ştiţi că 70-80% din prezentările în UPU nu ar trebui să fie acolo, dar oamenii nu au unde să se ducă în altă parte. Reţeaua de specialitate pe care o dezvoltăm acum prin PNRR şi serviciile pe care le dezvoltăm în ambulatorii, atât la medicul de familii cât şi în ambulatoriul de specialitate, vor rezolva în timp această problemă”, a spus ministrul Sănătăţii.

Tot el a recunoscut că problemele sistemului nu se pot rezolva peste noapte, dar că până în 2028 va fi echilibrat şi mai bine stabilit accesul la serviciile medicale. „Cred că în următorii 5 ani putem să ajungem la un echilibru în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale în ambulatorii şi în zona de urgenţe medicale, şi întărind Ambulanţa. Să nu uităm că ambulanţa oferă servicii medicale, nu doar prim ajutor. Echipajele de pe ambulanţă sunt medicalizate şi pot oferi servicii care să evite prezentarea în urgenţele medicale”, a spus ministrul.

Un rol mult mai important îi va fi acordat şi medicinei de familie. „De ani de zile tot discutăm de prevenţie. Ne interesează până la urmă şi omul sănătos, evaluarea şi screeningul pentru anumite boli netransmisibile fie că discutăm de boli cardiovasculare, diabet sau pacienţi oncologici”, a precizat ministrul Alexandru Rafila. Laura RADU