„Hainele au fost mai mult decât simple necesități. Ele au devenit simboluri de statut, validare socială și succes”

  * dialog cu Teona Gherasim, fondatoarea proiectului „IaȘi Cufărul cu Haine”, cel mai mare târg de resale din Moldova

Moda nu este doar despre haine – este despre povești, identitate și alegeri conștiente. Teona Gherasim, fondatoarea „IaȘi Cufărul cu Haine”, a transformat o nevoie personală într-o mișcare care schimbă percepții și redefinește sustenabilitatea în fashion. Cel mai mare târg de resale din Moldova nu este doar despre cumpărături, ci despre comunitate, educație și redefinirea statutului prin alegeri responsabile.

Într-un context european tot mai axat pe economie circulară, inițiativa ei devine și mai relevantă. Directiva UE privind reciclarea textilelor, care va impune colectarea separată a deșeurilor textile începând cu 2025, face din resale și moda sustenabilă nu doar o opțiune, ci o necesitate. Între provocări și reușite, între maternitate și antreprenoriat, Teona demonstrează că succesul înseamnă autenticitate, curaj și capacitatea de a transforma fiecare obstacol într-o oportunitate.

- Ce te-a inspirat să creezi primul eveniment de resale, devenit ulterior cel mai mare din Moldova? A fost o nevoie personală transformată în proiect sau o idee născută dintr-o observație mai largă?

- A fost, în esență, un mix între cele două. Inițial, am simțit pe propria piele nevoia unui spațiu unde hainele să-și găsească o a doua viață, dar fără stigmatul asociat cumpărăturilor second-hand. Apoi, am realizat că nu eram singura. Societatea evolua, sustenabilitatea devenea un subiect din ce în ce mai actual, iar femeile începeau să-și schimbe perspectivele asupra modei. Am văzut în asta o oportunitate de schimbare culturală.

- Ai avut vreun moment de cumpănă în procesul de lansare? Cum l-ai depășit?

- Bineînțeles! Orice proiect mare vine cu incertitudini și provocări. Cel mai dificil a fost să conving oamenii că este un eveniment de resale, nu un mare SH, ci efectiv un eveniment nu doar util, ci și stylish, cool, aspirațional. Am depășit aceste obstacole prin perseverență, branding atent și prin crearea unei experiențe care să arate că hainele pre-loved nu sunt „vechi”, ci „cu poveste”.

- Cred că principalele obstacole sunt mentalitatea formată în jurul consumului de modă și accesibilitatea alternativelor sustenabile.

- Mult timp, hainele au fost mai mult decât simple necesități. Ele au devenit simboluri de statut, validare socială și succes. Există o presiune subtilă, dar constantă, de a avea mereu ceva nou, de a ține pasul cu trendurile, de a asocia moda cu prosperitatea. Conceptul de „outfit repeater” încă poartă o conotație negativă, iar ideea de a purta haine second-hand sau reciclate este, pentru multe femei, mai degrabă o excepție decât o normă. Pe de altă parte, alternativele sustenabile nu sunt întotdeauna accesibile. Deși există branduri care promovează moda etică, prețurile ridicate pot fi o barieră, iar opțiunile mai prietenoase cu bugetul nu sunt mereu ușor de găsit. În plus, multe femei se tem că alegerea sustenabilității le va limita stilistic sau că hainele prietenoase cu mediul nu vor fi la fel de elegante, moderne sau potrivite contextului lor social.

Schimbarea vine treptat, pe măsură ce învățăm că sustenabilitatea nu înseamnă restricție, ci creativitate și responsabilitate. O garderobă conștientă poate fi la fel de stylish, iar reciclarea hainelor nu doar că ajută planeta, dar și deschide drumuri către un consum mai echilibrat și mai autentic.

- Cum ai reușit să schimbi percepția asupra hainelor pre-loved? Ce reacții ai primit la început?

- Prin storytelling și prin crearea unei experiențe vizuale impecabile. La primele ediții au existat workshop-uri cu specialiști care ne vorbeau despre materiale, despre accesorii, despre vintage. În cap îmi vine acum Ofelia (Ofelia Cozma, un cunoscut educator de stil din Iași – n.r.) care a captat atenția fetelor când a povestit diferența între vintage, pre-loved sau second-hand. O haină nu e doar un obiect, ci o poveste în sine. De la cine a purtat-o, unde, cum s-a simțit în ea. Am transformat evenimentul într-un spațiu care vorbește stil și economie. La început, reacțiile au fost mixte. De la entuziasm la scepticism, dar pe măsură ce oamenii au văzut selecția și calitatea pieselor, atitudinea s-a schimbat. Încă este un proces de educare.

- Ce crezi că le împiedică pe femei să își schimbe mentalitatea față de moda sustenabilă și cumpărăturile second-hand?

- Pe lângă ceea ce am menționat mai sus, există și o inerție psihologică. Oamenii au tendința să asocieze „nou” cu „curat” și „folosit” cu „uzat”. Dar moda sustenabilă nu înseamnă doar second-hand, ci slow fashion, înseamnă să cumperi mai puțin, dar mai bine, înseamnă să schimbi energii.

- Cum reușești să îmbini rolul de mamă cu cel de antreprenoare? Ce ai învățat despre tine din această dublă provocare?

- Nu mă consider antreprenoare. De fapt, sunt extrem de atentă cum sunt definită de cei din exterior. Am avut perioade în care mă mândream să fiu jurnalist, apoi mamă sau fondatoare de evenimente faine, însă în esență sunt femeie. Asta mă definește. Femeia este creație. Prin urmare, evit pleonasmul femeia-mamă, femeia-fondatoare de comunitate, femeia-fondatoarea evenimentului „IaȘi Cufărul cu Haine”. Îmi permit o paranteză aici. Multe statuturi de care ne agățăm, vor dispărea la un moment dat și tocmai de aceea e bine să nu rămâi goală. Revenind la întrebare, am învățat că nu există echilibru perfect, ci un echilibru al tău prin prioritizare inteligentă. Uneori ești prins cu starea de sănătate, alteori copilul vrea atenția ta, sau familia. Secretul descoperit de mine este să fii prezentă 100% acolo unde ești, în momentul respectiv, și să renunți la ideea că trebuie să fii perfectă în toate roluri simultan.

- Care este cel mai mare mit despre mamele antreprenoare pe care ai vrea să îl demontezi?

- Voi vorbi din exterior, dar la fel de valid ca și din interior. Faptul că trebuie să facă totul singure. Realitatea este că niciun antreprenor de succes nu reușește fără sprijin, fie că e vorba de partener, familie, prieteni sau o echipă bine sudată. Să ceri, să accepți, să iubești și să renunți uneori.

- Ce sfaturi ai pentru mamele care vor să își transforme pasiunea pentru fashion în business, dar se tem de eșec?

- Să redefinească eșecul. În antreprenoriat, eșecul nu e un capăt de drum, ci o lecție, un pivot, o ajustare. Și, cel mai important, să înceapă. Perfecțiunea ucide progresul.

- Ce mesaj despre cumpărăturile responsabile îți dorești să îi transmiți copilului tău?

- Că fiecare obiect pe care îl alegem are o poveste și un impact asupra noastră, asupra celor care l-au produs și asupra mediului.

- Cum crezi că inițiativele de resale pot susține independența financiară a femeilor? Ai observat povești inspiraționale în rândul celor care participă la eveniment?

- Absolut! Femeile au transformat resale-ul într-o sursă de venit reală. Unele își revizuiesc garderoba și reinvestesc în piese noi, altele au dezvoltat mici afaceri din această oportunitate. Noi încurajăm designerii care recondiționează să vină la târgurile noastre și chiar reușesc să ajungă un must-have pentru cei care ne vizitează și achiziționează de pe stenderul lor.

- Dacă ai putea transmite un mesaj unei femei care simte că nu este „suficient de bună” pentru a începe un proiect nou, ce i-ai spune?

- Draga mea, transformă rana sau suferința în ceva măreț. Fă din cicatricea ta văzută sau nevăzută un proiect care să îți amintească mereu că ai putut, că în tine era totul. Știu, nimeni nu se simte pregătit 100% să facă ceva, însă n-am văzut nimic mai frumos decât să te trezești dimineața și să știi că ești bine și prezent. Diferența dintre cei care reușesc și cei care nu reușesc constă în faptul că primii încep oricum.

- Există vreun obicei sau ritual zilnic care te ajută să îți păstrezi echilibrul?

- Diminețile sunt oarecum sacre pentru mine. Mereu încep cu acel: „Mulțumesc, Doamne, că m-am trezit și știu că azi va fi o zi grozavă!”, îmi iau timp să beau cafeaua în liniște și să-mi organizez ziua mental până când se trezește Elena să mergem spre școală. Pași zilnici, gânduri pozitive, meditație și dialoguri cu oameni faini.

- Ce crezi că ar trebui să audă mai des o mamă care vrea să își urmeze visurile profesionale?

 

- Că nu e egoism să ai ambiții proprii! O mamă fericită și împlinită este un model extraordinar pentru copilul ei.

- Cum îți dorești să îți vadă copilul activitatea și misiunea peste ani?

- Ca pe o dovadă că pasiunile pot prinde rădăcini și pot schimba vieți. Vreau ca, peste ani, copilul meu să privească ceea ce am construit și să spună cu mândrie: „Mama mea a făcut bine. A lăsat ceva în urmă. A inspirat, a creat, a schimbat.”

- Ce înseamnă pentru tine solidaritatea feminină? Cum ai observat-o manifestându-se în comunitatea pe care ai creat-o?

- Pentru mine, solidaritatea feminină înseamnă susținere autentică, fără competiție inutilă, cu bucuria de a crește împreună. Am văzut-o manifestându-se în comunitatea noastră prin fiecare gest de ajutor oferit din inimă, de la sfaturi practice despre business la sprijin emoțional în momente-cheie.

La Sunt Aici (comunitatea ieșeană creată de Teona Gherasim – n.r.), solidaritatea nu e doar un concept, ci o energie pe care o simți la evenimentele noastre. Fie că învățăm unele de la altele prin ambasadoriate, fie că derulăm campanii de bine făcute în tăcere, fără zgomot, dar cu mult impact, mereu acționăm cu un scop. Avem un regulament bine definit, iar întâlnirile noastre sunt mai mult decât simple ieșiri, sunt experiențe care transformă.

- În ce direcție ți-ar plăcea să vezi mai multe inițiative dedicate femeilor? Care sunt nevoile pe care crezi că încă nu le adresăm suficient?

- Mi-ar plăcea să văd mai multe inițiative care sprijină femeile în trei direcții esențiale: independență financiară, echilibru între viața personală și profesională și sănătate mentală.

Deși vedem tot mai multe femei antreprenoare, există încă un decalaj major în accesul la resurse, finanțare și mentorat. Avem nevoie de mai multe programe care să ofere educație financiară practică, acces la granturi și oportunități reale de dezvoltare.

Femeile încă poartă o mare parte din responsabilitățile domestice, ceea ce face ca antreprenoriatul sau cariera să fie mult mai solicitante pentru ele decât pentru bărbați. Ar trebui să existe mai multe soluții flexibile pentru mame, mai multe spații de co-working cu servicii de îngrijire a copiilor sau chiar politici publice care să susțină acest echilibru.

Multe femei nu se lansează în proiecte proprii din cauza sindromului impostorului, a presiunii sociale sau a fricii de eșec. Aș vrea să văd mai multe platforme și comunități care normalizează vulnerabilitatea, vorbesc despre eșec ca pe un pas natural spre succes și oferă sprijin real, nu doar motivație abstractă.

În concluzie, inițiativele dedicate femeilor ar trebui să fie mai ancorate în realitate și mai orientate spre soluții concrete, nu doar inspirație. Schimbarea nu vine doar din discursuri, ci din accesibilitate, educație și suport real.

A consemnat Maura ANGHEL

 

Evenimentul de resale „IaȘi Cufărul cu Haine” a fost lansat în 2019, iar duminică, 9 martie, va număra cea de-a XIII-a ediție. În tot acest răstimp, au avut loc ediții indoor, dar și în aer liber.