„Mă atrage destinul de a deveni un așa-numit creator al frumosului”

 

 

- De unde a plecat ideea expoziției? De ce „Batic”?

- Întotdeauna am fost atras de frumusețea și complexitatea elementelor prezente în toată creația tradițională. Încă de mic am fost expus la acest gen de artă și prin faptul că bunica mea este neoficial meșter popular, coase și brodează ii. Am copilărit mult alături de ea și era cumva firesc să-i resimt influența. În expoziție am încercat să spun o poveste, cea a originilor portului și tradițiilor populare din zona Moldovei la intersecția cu tradițiile ucrainene și rusești, a relației cu bunicii și strămoșii, a bucuriei pe care o aveau ei în transpunerea frumuseții vieții în motive florale prezente mai ales pe baticurile lor. Tot aici se poate vorbi și despre estetica acestor motive decorative pe care le-am convertit în semne plastice, păstrând autenticitatea reprezentării formale și cromatice, dar generând și o succesiune de planuri și nivele spațiale cu valențe simbolice.

- Câte tablouri vor fi expuse pe simeze? Cât ai lucrat la ele?

- Pe simeze vor fi 19 tablouri, toate diferite ca dimensiune și concepute astfel ca la nivel cromatic și compozițional să se susțină unul pe celălalt. Procesul de elaborarea a acestor tablouri a fost unul îndelungat și complicat. Am lucrat de la mijlocul lunii mai și până la sfârșitul lunii august. Dacă pentru unele persoane vara este o perioadă de concediu, pentru mine este timpul în care sunt susținut de acest anotimp frumos, prin căldură și bogăția de culoare, în așa măsură încât vreau să lucrez mult mai mult decât în decursul anului. În fiecare zi am lucrat între 14 și 17 ore; am pictat și am finisat.

- Din ce te inspiri?

- Nu aș putea spune că am o sursă sigură de inspirație, mă uit la tot ceea ce mă înconjoară pentru a înțelege cât de diferite sunt toate. De la oamenii din transportul public și îmbrăcămintea lor bogată cromatic, care uneori îmi dă idei spectaculoase pe care ulterior le transpun într-o compoziție, până la copaci și flori, cerul și muzica. Nu am doar o sursă de inspirație, ci mai multe. Pentru a fi un artist vizual bun și complex atât în gândire, cât și în propria creație trebuie să ai un bun spirit de observație și să captezi informație vizuală din tot ce te înconjoară

-  Folosești mult motivele tradiționale în tablouri. Ce te atrage la ele? De unde le preiei?

- Motivele tradiționale sunt prezente, mai mult sau mai puțin, în toate lucrările pe care le fac, le folosesc pentru că în mesajul pe care îl transmit mă regăsesc întru totul. Așa poți afla cine suntem și de unde ne tragem, ce era în trecut și ce este în prezent, de unde preluau informația vizuală strămoșii noștri, bunicii, pentru ca ulterior acestea să fie transpuse pe materiale textile și nu doar. Finețea cu care au fost create formele și simbolurile tradiționale este fenomenală. Observând forma naturală a unei flori, de exemplu, ei aveau abilitatea de a sintetiza, simplifica și abstractiza forma până în punctul în care, prin câteva linii, puteai să înțelegi ce floare este în fața ta. O altă sursă din care preiau motivele tradiționale sunt persoanele în vârstă pe care le cunosc. Pe lângă un sfat bun pe care ți-l pot da pentru viață, de la ei pot împrumuta covoare tradiționale, baticuri, țoale, lăicere, ii pe care le aplic în propria creație.

-  Ce te-a atras la pictură? De ce vrei ai vrut să fii artist?

-  În primul rând culoarea m-a atras la pictură. De mic îmi plăcea să lucrez și să mă joc în culori, fie creioane colorate, acuarelă sau guașe. Ulterior, când am început să mă inițializez și mai bine în acest domeniu am prins și mai mare drag, având în spate Școala de Arte, unde am intrat de la 5 ani, apoi Liceul „Alecsandru Plămădeală”, ambele absolvite în Chișinău. Am urmat Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, pe care am absolvit-o cu succes. Sunt masterand în anul II de studii și nu cred că mă voi opri aici pentru că sunt multe taine în artele vizuale care urmează să le descopar. De ce am vrut să fiu artist? Nu cred că aș avea un răspuns concret. Mă atrage destinul de a deveni un așa-numit „creator al frumosului”. E greu să fii artist și să faci artă, dar și mai greu este să încerci să trăiești din penel, însă niciodată nu m-am gândit să renunț la acest vis al meu, poate puțin copilăresc, de a rămâne în istoria artelor vizuale.

A consemnat Maura ANGHEL

 

Expoziția poate vi văzută la Casa de Cultură „Mihai Ursachi”

 

„Din recuzită, personaj principal, marasma, supusă transformării şi dislocării în timp, adusă într-o stare de repaus prin repetiţia şabloanelor vegetale întipărite pe suprafaţă, îşi păstrează ritmicitatea şi astfel, continuitatea. Prezenta serie a artistului Vilen Maftei este mai mult de o etalare a propriei personalităţi, prin ilustratele cromatice şi tinde spre o reprezentare a clipei, atât prin curgerea timpului dar şi atemporalitatea acestuia, accentul fiind pe tranzitoriu, fiindcă, umbra fiecărui obiect însufleţit stă în însăşi perenitatea existenţei”, spune Maria Bilașevschi, critic de artă .