„Pentru mine, muzica este o chemare către desăvârșire mea umană și spirituală”

 * dialog cu soprana Marina Porumb

- Cum simțiți că vocea dumneavoastra vă reflecta sufletul și personalitatea?

- Marina Porumb: Vocea este oglinda sufletului nostru. Atunci când încep sa cânt pun foarte mult suflet și trăiesc cu adevărat muzica. Fiecare nota pe care o cânt trece prin mintea si sufletul meu. Am simțit aceasta după mai mult timp, după ce am căpătat mai multă experienta. Mi-am format un repertoriu pentru vocea mea de soprană lirică.

- Ce înseamnă pentru dumneavoastră arta feminității pe scena? Este o construcție stilistică sau un dar pe care îl cultivați

- Feminitatea, acest dar natural, se cultivă de fiecare dintre noi. Ușor, ușor, am înțeles importanța ei în viața mea de artist liric. Am înțeles că feminitatea este o stare care are legătură cu lumea mea interioară și merită să celebram această stare, prin diferite gesturi. Recunoștință, sentimente de iubire, răbdare, depășirea diferitelor piedici prin iertare și încredere în mine și în oameni. Eleganța este un aspect definitoriu al unei soprane.

- Cum reușiți să îmbinați naturalețea cu rafinamentul în aparițiile dumneavoastră?

- Pe lângă eleganță și rafinamentul care se dobândește în timp, foarte importantă este prezenta scenică pe care o ai sau nu de la Dumnezeu. Pentru artistul liric este esențial ca starea lui interioară să fie în echilibru cu starea mentală și emoțională. Acest lucru se întâmplă atunci când ești în armonie cu tine, dar și cu cei din jur care te iubesc. Pentru o interpretarea bună, artistul liric are nevoie să aibă inteligență muzicală și un simț muzical. Acesta trebuie să studieze cu sfințenie partitura muzicală, sa respecte indicațiile compozitorului și să cânte în stilul epocii. Studiul se face toată viața pentru că de fiecare dată mai descoperi ceva nou în partitură, o nuanță, un colorit pe care poți să-l dai vocii ca personajul tău să fie și mai convingător.

- Cum va alegeți repertoriul astfel încât să vă puneți în valoare atât vocea, cât și emoția artistică?

- Esențial pentru un artist este să își păstreze echilibrul psihic, iar starea lui interioară să fie în echilibru cu starea mentală și emoțională. Acest lucru se întâmplă atunci când ești în armonie cu tine și cu cei din jur care te iubesc. Repertoriul meu este de soprană lirică și cuprinde arii de operă, operetă, musical, lieduri, muzică religioasă bizantină, dar și arii de oratoriu.

- Perfecțiunea vocală vine din talent sau din muncă? Cum ați reușit să depășiți limitele vocale și emoționale?

- Îmi aduc aminte cum doamna profesoara de teorie mi-a spus că am un mare noroc că m-am născut cu acest instinct muzical de a recunoaște și de a cânta cu ușurință în stilul epocii respective. Perfecțiunea vine din talentul cu care te naștem, dar și dacă suntem sinceri cu noi. Am simțit că lupta era cu mine, sunetul trebuie să sune în minte cu o fracțiune de secundă și apoi cântat. Sunetele poarta încărcătura cea mai intimă a sufletului nostru. Cred cu tărie într-o lume mai bună, mai armonioasă care se găsește undeva în interiorul inimii și în sufletul nostru.

- Care este cel mai important sfat pe care l-ați primit vreodată în cariera dumneavoastră și cum v-a ajutat?

- Să rămân devotată muzicii, să fiu recunoscătoare divinității, oamenilor dragi apropiați care m-au învăța cât de important este să-mi păstrez încrederea în mine și care mă susțin și acum necondiționat. Ei sunt părinții, profesorii, colegii, rudele, prietenii. Mă gândesc tot timpul la ei cu drag și recunoștință pentru tot ce au făcut pentru mine și mai ales pentru tot ce am învățat de la ei.

- Într-o lume în continuă schimbare, cum reușește o soprana să rămână actuală, fără să își piardă autenticitatea?

- Nu este ușor, dar de fiecare data apelez la tot ce am acumulat și mai adaug câte ceva nou în repertoriu în funcție de ce am de cântat.

- Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați ca artistă și cum le transformați în oportunități?

- Cel mai bine este să reușești să transformi provocările în oportunități. Ca să faci față provocărilor și să rămâi tu, mai întâi trebuie să te cunoști bine și să nu îți pierzi credința că vei reuși. Nu am să uit niciodată sfatul înțelept al marelui nostru dirijor Sergiu Celibidache și anume să rămânem cu conștiința îndreptată spre divinitate pentru a face față provocărilor. Totodată, de-a lungul timpului, am învățat de la Veronica Gavril, ghidul meu în arta de a trai și călăuzitor pe drumul meu, să am încredere în mine și să-mi ascult vocea interioara care m-a îndemnat întotdeauna să-mi urmez visul. Fără aceste sfaturi, azi, visul meu ar fi fost sufocat de responsabilități și judecata socială.

- Dacă ați putea oferi un sfat unei tinere care visează să devină soprană, care ar fi acela?

- Să aibă răbdare, să studieze cât mai mult, să aibă grija de voce și să aibă încredere ca ziua cea mare și succesul vor veni la timpul și momentul potrivit. Dar pentru aceasta trebuie să fie sinceră, să muncească și să se dedice în totalitate artei.

- Cum a început călătoria dumneavoastră în lumea muzicii? A fost o chemare interioara sau un drum descoperit treptat? Ce artiști v-au influențat cel mai mult?

- Am terminat Facultatea de Interpretare Muzicala , Secția Canto Clasic la clasa regretatei doamnei profesor Ada Burlui în 2008 cu rolul Contesei Rosina din opera „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart. Am participat pe parcursul anilor și la multe masterclassuri la Iași cu doamna profesor Adriana Severin, la Piatra Neamț cu domnul profesor Teodore Coresi și la București cu doamna profesor Elena Enăchescu. Și acum primesc multe sfaturi de la marea noastră soprană de talie internaționala Marina Krilovici, care este profesor universitar la Conservatorul din Atena. Îmi plac foarte mult compozitorii din perioada veristă: Giacomo Puccini, Francesco Cilea, Alfredo Catalani. Pentru mine, muzica este o chemare către desăvârșire mea umană și spirituală. Așa cum spunea Brâncuși, arta este pentru el „O transfigurare.... este o mutație a celor văzute spre interioritatea esențială a realității, spre forma cheie. Transfigurare este capacitatea de a vedea lucrurile create, luminate de energiile divine necreate”. Brâncuși definește transfigurarea „o chemare la comuniune a oamenilor cu Dumnezeu - Creatorul în Lumina Sa pururea fiitoare, dătătoare de pace și bucurie eternă”.

Maura ANGHEL