„Un război ar fi fost mult mai puţin nociv decât ceea ce se întâmplă acum”

 

 

 

* dialog cu prof. Laviniu Lăcustă, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar ieşean

- Domnule profesor, vacanţa de vară se scurge, pandemia nu dă semne că slăbeşte ritmul, iar peste doar două luni vom fi nevoiţi să începem un nou an şcolar. Toată lumea aşteaptă acum răspunsuri... Aţi participat la vreo dezbatere organizată de autorităţi pe această temă?

- Nu. Au fost doar unele întâlniri interministeriale, la care au participat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, ai părinţilor, elevilor şi federaţii sindicale, dar nu se poate spune că s-a hotărât ceva. S-a pus problema să se acţioneze în funcţie de contextul epidemiologic pe care-l vom avea atunci, dar nu poţi aştepta să vezi care va fi contextul, deoarece mereu te va prinde nepregătit... Nişte măsuri ar fi trebuit să fie deja implementate, însă acestea presupun nişte bani pe care nu ştiu dacă Guvernul îi are... Un singur lucru este cât se poate de clar: nu se poate începe şcoala cu peste 30 de elevi într-o clasă, deoarece riscăm să transformăm şcolile în focare COVID. Lucrurile sunt clare: trebuie avut în vedere, în primul rând, factorul de sănătate publică.

- Cel puţin există variante de lucru în privinţa reorganizării sistemului actual de învăţământ? În multe state europene s-a stabilit reducerea numărului de elevi în clase, cu punerea în funcţiune a unui sistem de învăţământ mixt, care să combine prezenţa fizică cu online-ul, în cazul în care nu va ajunge la timp vaccinul anti-COVID...

- Există, totuşi, o mare diferenţă între noi şi statele din vestul Europei. În primul rând, ei au avut mereu un număr mai mic de elevi la clase; la ei nu există clase mai mari de 20-25 de elevi. Şi e mai uşor să vii pe acest fundament cu o zonă hibridă. În condiţiile în care vin cu 10, sau 12, sau 14 elevi, se va putea merge şi pe sistemul tradiţional, cu foarte mare grijă, deşi am convingerea că nu vor fi excluse incidentele, dar măcar vom şti sigur că nu vom transforma şcoli întregi în focare COVID.

- Cu sau fără varianta online, vom avea nevoie de dublarea numărului de cadre didactice, de personal...

- Nu se poate pune problema dublării numărului de cadre didactice şi, sincer să fiu, nici nu văd cum s-ar putea face asta!

- Atunci, modificarea normei pedagogice...

- Norma de predare rămâne aceeaşi. Să vă explic cum s-ar putea face... De exemplu, merg online, fac un orar precis pentru toate grupele şi intru pe platformele acestea de comunicare, dar problema vine şi aici din altă parte. Ne vor trebui manuale adaptate, conţinuturi adaptate pentru acest tip de predare. Oricum ar fi, trebuie lucrat la ceva, nu poţi să aştepţi să vină toamna, să vezi ce va fi atunci!

- Varianta prezenţei fizice este una complicată, acum?

- Varianta aceasta a prezenţei fizice implică riscuri foarte mari. Dacă este parţială, la modul că se va veni cu 15 elevi în clasă, iar 15 elevi vor asista online, e altceva. Se poate face prin alternanţă, de exemplu să se facă cu prezenţă fizică orele gen matematică, acolo unde nu este ca la alte discipline umaniste, unde poţi trata tema şi în alt mod... Dar s-ar putea merge pe o variantă hibridă, adică să se facă orele de matematică în sistem tradiţional, dar nu cu toată clasa, ci aducând astăzi jumătate dintre elevi, iar mâine cealaltă jumătate... Nu înseamnă neapărat că mărim norma de predare, căci există variante şi soluţii să rămână aceeaşi normă. Lucrurile sunt foarte complicate şi trebuie gândite de o manieră coerentă din toate punctele de vedere. Dacă ei vor aştepta luna septembrie şi nu vom face nimic, timpul este limitat şi vom avea mari probleme în septembrie!

- Calitatea învăţământului va avea de suferit?

- Legat de acest subiect, trebuie să privim doar faptul că rezultatele la Bacalaureat şi la Evaluare Naţională confirmă că nu a scăzut calitatea învăţământului, ci rezultatele au fost chiar mai bune decât în ultimii ani. Dar aici au intervenit şi o serie de factori, căci au fost testele de antrenament, s-a lucrat de o manieră intensivă, copiii au stat foarte mult în casă, au fost pe acolo şi părinţii, care au supravegheat, iar rezultatele au apărut. Nu cred că putem vorbi de o scădere a calităţii învăţământului. E clar, vorbind de învăţământul online, avem altă optică, iar lucrurile se schimbă foarte mult...

- Este pregătit sistemul educaţional românesc pentru o astfel de schimbare, destul de abruptă?

- Vrem, nu vrem, suntem sau nu pregătiţi, nu avem încotro! Proba de foc a trecut, în lunile martie-iunie. Eu spun că avem deja condiţii, la acestă oră, dar vor mai trebui făcute nişte ajustări pe acele platforme care se vor agrea pentru acest tip de învăţământ, şi cam asta este!

- Să nu uităm, totuşi, de mediul rural, unde jumătate din populaţie nici măcar nu are internet, iar în foarte multe locuri nici semnal la telefonul mobil! Ce se va întâmpla acolo?

- În mediul rural, într-adevăr, avem o problemă majoră. De asta şi rezultatele au fost, acolo, mai slabe. Lipsa investiţiilor din ultimii 30 de ani în mediul rural a ieşit acum în evidenţă.

- Va mai fi timp să se schimbe ceva, acolo?

- Nu ştiu... Cunoscând modul în care se mişcă lucrurile la nivel guvernamental, cred că se vor face, dar foarte puţine lucruri. Eu aş regândi efectivele de elevi la clase , orarul...

- Aţi opta, deci, pentru o variantă mixtă?

- Sincer, aş trece pe o variantă mixtă, deoarece, acum, a merge pe o singură variantă de învăţământ este foarte riscant. Pe de altă parte, nici n-ar trebui ruptă total şcoala de modul de învăţământ tradiţional...

- Şi care este pulsul la nivelul conducerii învăţământului din România?

- Regulile vor fi dictate de situaţia epidemiologică. Sincer, nu-mi fac iluzii foarte mari. Suntem într-un moment foarte greu, de cumpănă. Să ştiţi că un război clasic, nu unul nuclear, ar fi fost mult mai puţin nociv decât ceea ce se întâmplă acum. Lucrurile sunt mai dramatice decât într-un război convenţional. Iar finalul este previzibil!

Dan M.BREZULEANU