ACTUALITATEIonel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, din nou la judecată. Procesul va avea loc la Curtea de Apel Bacău

 

acesta a atacat sentinţa prin care a fost condamnat la 8 ani şi 4 luni de închisoare ■ cauza va ajunge pe rolul Curţii de Apel Bacău, instanţă ce va da o hotărîre definitivă ■ inculpatul a fost găsit vinovat de trei fapte de trafic de influenţă ■ judecătorii au dispus confiscarea a 80.000 de euro şi 150.000 de lei ■

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, se judecă din nou în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Inculpatul a contestat decizia magistraţilor de la Tribunalului Bacău prin care a fost condamnat la 8 ani şi 4 luni de închisoare cu executare şi a pierdut prin confiscare 80.000 de euro şi 150.000 de lei.

Cauza va ajunge pe rolul Curţii de Apel Bacău, instanţă care va da o hotărîre definitivă. Dosarul a fost pe rolul instanţei de fond peste 4 ani, de la data de 21 februarie 2018, cînd Ionel Arsene, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie. După opt termene, pe 26 martie 2019, judecătorii au scos dosarul de pe rolul Tribunalului Neamţ, unde cauza a ajuns iniţial şi l-au trimis la Tribunalul Bacău, dupa soluţionarea unei cereri de strămutare decisă de către magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

După alte 33 de înfăţisări, de această data la Tribunalul Bacău, pronunţarea a venit pe 6 aprilie 2022. Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii DNA Bacău, care au arătat faptul că traficarea influenţei de către Arsene ar fi avut loc în anul 2013, cînd inculpatul era deputat în Parlamentul României.

Şeful CJ Neamţ a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi el cu multe probleme penale, rămas însă celebru cu replica „Ti fac eu pi tini“. Pinalti le-a spus procurorilor anticorupţie că i-ar fi dat lui Arsene, în anul 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la vîrful ANI în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al CJ Neamţ.

„În anul 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană, martor în cauză, suma de 100.000 de euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, conform unui comunicat DNA de la acea vreme.

Anchetatorii au arătat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a ieşit asa cum trebuia, Arsene nereuşind să- şi îndeplinească promisiunea făcută, astfel că Pinalti a cerut restituirea celor 100.000 de euro, dar ar fi primit înapoi doar aproximativ 20.000 de euro. În aceste condiţii, Gheorghe Ştefan a făcut presiuni pentru recuperarea întregii sume, dar demersurile nu au avut efectul scontat, Arsene fiind denunţat procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA a cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Arsene, dar nu au obţinut decît plasarea inculpatului sub control judiciar, cea mai blîndă măsură preventivă. Procurorii anticorupţie au atacat decizia, s-au adresat Curţii de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018, dată la care Arsene a ajuns în arestul IPJ Neamţ.

Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme după gratii, apoi a fost plasat din nou în control judiciar. Pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a anunţat revenirea în viaţa publică şi politică. Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pe Ionel Arsene pentru o altă faptă de trafic de influenţă. Anchetatorii au arătat că în acest din urmă dosar ar fi fost vorba de fapte ce ar fi avut loc în anul 2015, tot pe vremea cînd avea funcţia de deputat în Parlamentul României.

Atunci, spun procurorii DNA, ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale.

„În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, suspectul Arsene Ionel şi-ar fi exercitat influenţa asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării de către ANAR a sumei anterior menţionate, demersuri rămase însă fără rezultat“, conform DNA.

A treia faptă a avut loc în iunie 2015 cînd Arsene, „lăsînd să se înţeleagă că are influenţă asupra unui primar din Neamţ, a pretins de la un alt edil (martor), în schimbul atribuirii contractului avînd ca obiect „Construire şcoala în sat …, judeţul Neamţ” către firma administrată de soţia acestuia din urmă, o parte din lucrări, să fie subcontractată unei societăţi agreate de inculpat“, conform DNA.

Contractul a fost încheiat pe 27 iulie 2015. Pe 9 octombrie 2015, firma cîştigătoare a contractului a subcontractat o parte din lucrările de tîmplărie firmei agreate de inculpat, fiind emisă în aceeaşi zi o factură fiscală în valoare de 150.000 lei (achitată la datele de 16.11.2015 şi 07.03.2016 deşi produsele de tîmplărie au fost livrate în lunile august şi septembrie 2016).