Aerul otrăvit ne fură mintea. Iașul, prins între fum, trafic și un viitor bolnav

 * poluarea aerului nu mai este doar o problemă de plămâni * cercetările arată că microparticulele invizibile care plutesc în aer pătrund în creier, provoacă distrugeri neuronale și cresc riscul de demență * în Iași, măsurătorile oficiale confirmă: zona Decebal Cantemir a atins nivelul „rău” al calității aerului, cu valori alarmante de dioxid de azot * orașul trăiește pe muchie de cuțit, iar locuitorii plătesc cu sănătatea un preț greu pentru dezvoltarea haotică

Când deschizi fereastra dimineața în Iași, nu respiri doar aer. Respiri o combinație de praf, fum și gaze de eșapament care se infiltrează în sânge, ajunge în creier și declanșează reacții în lanț imposibil de oprit. Este știut și demonstrat faptul că PM2.5 – particule de fum mai mici decât grosimea unui fir de păr – deformează proteinele din creier și produc aglomerări toxice asociate cu demența.

Această formă de demență, numită „cu corpi Lewy”, este a treia ca frecvență la nivel mondial, după Alzheimer și demența vasculară. Rezultatele experimentelor pe animale sunt înfiorătoare: creiere micșorate, neuroni distruși, memorie prăbușită. Totul din cauza aerului poluat, inhalat zi de zi.

Iașul, orașul care respiră boală

Un buletin oficial emis la finele săptămânii trecute privind calitatea aerului în județul Iași a confirmat ceea ce oamenii simt pe propria piele: zona Decebal Cantemir a atins nivelul „rău” de poluare, cu o concentrație de 125,75 μg/m³ de dioxid de azot (NO₂). Specialiștii spun că sursa principală este traficul auto sufocant, amplificat de condiții meteo care blochează dispersia poluanților – inversiune termică, aer stagnant, temperaturi ridicate.

În alte puncte ale orașului situația e mai nuanțată: la Oancea–Tătărași și Bosia–Ungheni aerul a fost „bun”, iar la Aroneanu – „moderat”. Dar pentru o metropolă universitară, cu peste 300.000 de locuitori și zeci de mii de studenți, aceste contraste nu sunt o veste bună. Ele arată un oraș rupt în două: periferii respirabile și un centru urban care devine o cameră de gazare.

De la memorie la identitate, totul se erodează

Medicii atrag atenția că poluarea nu e doar un disconfort. Este un atac direct asupra creierului. Particulele fine se insinuează în celulele nervoase, le deteriorează și creează condițiile pentru boli neurodegenerative. Rezultatul? Pierderea treptată a memoriei, afectarea personalității și declin cognitiv accelerat. Pentru Iași, acest scenariu e cu atât mai grav cu cât populația este îmbătrânită, iar numărul cazurilor de Alzheimer și alte forme de demență crește constant. Expunerea zilnică la un aer otrăvit devine un factor care accelerează tragedii personale și colective.

Semnalul de alarmă care nu mai poate fi ignorat

Medicii spun că aerul curat este o politică de sănătate a creierului. Spre deosebire de vârstă sau genetică, poluarea este un risc modificabil. Însă în Iași, unde traficul paralizează zilnic arterele centrale, iar mii de gospodării încă ard lemne iarna, aerul rămâne un cocktail toxic. Dacă autoritățile nu iau măsuri drastice – restricții de trafic, centură ocolitoare, transport public curat, coridoare verzi – orașul riscă să devină un laborator viu al unei tragedii: generații întregi cu sănătatea mintală sacrificată. Aerul murdar nu se vede, dar se simte. Și mai grav, se imprimă în creier, unde transformă fiecare respirație într-un pas spre uitare.

Dan DIMA