Aproape 4.500 de firme au dispărut din economia ieşeană, anul trecut

* potrivit estimărilor, după ce, anul trecut, la nivel naţional, peste 100.000 de firme şi-au închis porţile pe fondul provocărilor generate de criză, numărul companiilor cu probleme ar putea creşte cu cel puţin 50% în primul semestru din acest an * blocajul financiar din economie a continuat să se accentueze în 2021, depăşind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani

Deşi a înregistrat, în anul 2021, un record absolut în privinţa numărului de scietăţi comerciale nou înfiinţate, Iaşul a intrat în topul judeţelor cu cele mai multe firme închise.

La cele 5.986 societăţi înscrise în Registrul Comerţului s-au adăugat 4.487 insolvenţe, suspendări, radieri şi dizolvări de firme, însă cu mult sub nivelul înregistrat înainte de pandemie - 6.881 afaceri închise în anul 2019, 5.274 în anul 2018… Recordul este deţinut de firmele radiate – 2.434, urmat de cele în stare de dizolvare – 1.304, suspendări – 510 şi insolvenţe – 239.  Raportat la cele 254 de zile lucrătoare de anul trecut, putem spune că, zilnic, din economia ieşeană au dispărut aproape 18 firme!

Tot anul trecut, la înmatriculările de persoane fizice și juridice, recordul a fost înregistrat de societăţile cu răspundere limitată (SRL), cu 4.228 unităţi nou înfiinţate, urmate de PFA (persoane fizice autorizate – 1.173, II (întreprinderi individuale) – 520, IF (întreprinderi familiale) – 42.

Semnale negative vin mai ales din sectorul construcţiilor, unde au îngheţat multe investiţii

Creşterea semnificativă a costurilor cu utilităţile, alături de scumpirea materiilor prime şi a serviciilor de suport riscă să ducă la închiderea a zeci de mii de IMM-uri, incapabile să facă faţă inflaţiei, iar în aceste condiţii este esenţial ca firmele să îşi ia măsuri de prevenţie, astfel încât să evite blocajele de pe lanţurile economice, susţin specialiştii.

În opinia acestora, temperarea afacerilor va fi linia definitorie sub care se vor desfăşura business-urile în mare parte din economie, atâta timp cât scumpirile vor continua. „Iureşul scumpirilor sapă puternic la temelia încrederii în mediul de afaceri. Confruntate cu costuri din ce în ce mai mari, firmele şi-au redus volumele operaţionale, iar business-ul pe banii altora - adică pe cei ai partenerilor, a devenit preponderent în economie”, arată o analiză de profil, efectuată de Sierra Quadrant.
Potrivit experţilor, pe fondul provocărilor economice, a ajuns o adevărată misiune imposibilă să comanzi produse sau servicii cu plata într-un termen acceptabil. Majoritatea firmelor, mai ales din zona de producţie, a ales să perceapă avansuri tot mai mari.
Date oficiale arată că blocajul financiar din economie a continuat să se accentueze în 2021, depăşind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, iar durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020. „În acest început de an, semnale negative vin mai ales din sectorul construcţiilor, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale stării economiei. Creşterea puternică a costurilor de producţie şi scumpirea finanţării bancare a determinat îngheţarea multor investiţii. Şi în comerţ, scăderea accelerată a consumului, generată de scumpirile în lanţ, a dus la o accentuare a blocajului financiar, multe firme aflându-se în dificultate şi luând decizia de a limita business-ul la nivelul de supravieţuire”, explică experţii în domeniu.
Acest lucru se întâmplă şi pentru că multe firme nu au capitalul necesar pentru a rezista până la încasarea banilor de la parteneri.
În aceste condiţii, potrivit estimărilor, după ce, anul trecut, peste 100.000 de firme şi-au închis porţile pe fondul provocărilor generate de criză, numărul companiilor cu probleme ar putea creşte cu cel puţin 50% în primul semestru din acest an. Daniel BACIU