Aproape două milioane de moldoveni, la mila destinului!

Cu excepţia a două evenimente înregistrate în anul 2013, respectiv 2016, Moldova a fost ferită de inundaţii, iar un raport care se referă la posibile viituri indică o probabilitate extrem de mică de producere a acestora până în anul 2030 * specialiştii au identificat deja 11 zone de risc în aria de administrată de ABA Prut – Bârlad, totalul acestor zone ajungând la 46 * un raport al consecinţelor potenţialelor inundaţii în Moldova indică aproape 1.500 de localităţi şi peste 1,9 milioane de locuitori afectaţi, dar şi a 303 primării, 64 de spitale, 1.300 de unităţi şcolare, 8.000 de drumuri, 1.200 de străzi, 1.000 de km de cale ferată şi 400 de unităţi ce fac parte din patrimoniul cultural (biserici, monumente, muzee) * atenţie, însă, probabilitatea ca un astfel de scenariu să aibă loc este de maxim 1%!

Timp de două săptămâni, până pe data de 29 martie, cele 11 Administrații Bazinale de Apă din ţară supun dezbaterilor publice versiunile draft ale Planurilor de Management al Riscului la Inundații corespunzătoare ciclului 2 de implementare a directivelor europene referitoare la inundaţii. Este vorba de Directiva 2007/60/C.E. (denumită generic Inundaţii) privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații şi Directiva Cadru Apă 2000/60/C.E., care are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre. Altfel spus, specialiștii identifică soluțiile și măsurile necesare pentru atenuarea riscurilor la inundații, conform standardelor internaționale și a bunelor practici existente. Toate aceste informații sunt integrate în Planuri de Management al Riscului la Inundații (PMRI), elaborate pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă  și unul aferent Fluviului Dunărea, documentații ce se supun procedurii de evaluare de mediu.

46 de zone cu risc

La nivelul ABA Prut - Bârlad au fost identificate 11 zone noi cu risc potenţial semnificativ la inundaţii dintr-un total ajuns acum la 46 de zone cu risc. Este vorba de zone tranzitate de râurile Geru, Gologan (Bujorești), Suhu, Suhurlui, Perişani (Milești), Valea Satului, Lozova, Negrea şi Chineja, cu o lungimea a tronsoanelor nou desemnate ca zone cu risc la inundaţii în ciclul doi de raportare  de 195, 93 km. În prezent, la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, lungimea totală a cursurilor de apă declarate drept zone cu risc la inundaţii este de 2.042,94 km, reprezentând un sfert (26%) din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate administrate de ABA Prut - Bârlad. Cifrele nu trebuie să îngrijoreze atât timp cât probabilitatea unor inundaţii pe sectoarele identificate este de sub un procent sau de 1-5%.  „A fost desemnată o singură inundaţie semnificativă potenţială viitoare la nivelul ABA Prut – Bârlad. Este vorba de posibile viituri pe râul Racova, în dreptul localităţilor Racova şi Hârșoveni, pe un tronson de 27 de kilometri”, se arată într-o evaluare a riscului la inundaţii. Mai atrage atenţia faptul că, în două cazuri - Râul Prut, în aval de Zaboloteni şi Râul Bahlui, în aval de confluența cu Băhlueţ, ambele zone indiguite – o potenţială viitură ar putea distruge infrastructura de apărare. 

Raportul conţine şi un tabel al consecinţelor potenţialelor inundaţii, într-un scenariu cu o probabilitate de materializare extrem de redus, de maxim 1%. Presupunând că viitorul ne va rezerva suprize neplăcute, ar fi afectate de inundaţii aproape 1.500 de localităţi şi peste 1,9 milioane de locuitori. Scenariul apocaliptic mai indică afectarea a 303 primării, 64 de spitale, 1.300 de unităţi şcolare, 8.000 de drumuri, 1.200 de străzi, 1.000 de km de cale ferată şi 400 de unităţi ce fac parte din patrimoniul cultural (biserici, monumente, muzee). Lucian STATE

 

* * *

La nivelul ABA Prut – Bârlad s-au înregistrat în ultimi ani doar două evenimente semnficative în ceea ce priveşte inundaţiile. Primul a  avut loc în septembrie 2013, când au fost înregistrate inundaţii în spațiul hidrografic Prut – Bârlad, iar al doilea în octombrie 2016, când afluenții râului Siret şi-au ieşit din matcă.