Asigurarea căldurii ieşenilor provoacă frisoane edililor!

 

 

Municipalitatea ieşeană speră să iasă cu bine din iarna 2023-2024, în ciuda faptului că sunt necesari 40 milioane de euro pentru asigurarea căldurii în întreg oraşul. Arderea cărbunelui la Holboca presupune costuri mari (tarif ridicat pentru achiziţia şi transportului combustibilului, plata certificatelor de CO2), ori tocmai asta încearcă să evite Primăria Iaşi, printr-o schemă de funcţionare axată în principal pe gazul consumat la CET 1. Dacă lucrurile vor evolua într-o direcţie nedorită, singurele soluţii rămân sprijinul guvernamental sau împrumutul la bănci. Altfel, sunt vehiculate variante prin care să fie adusă la Holboca, o centrală termică care să funcţioneze cu gaz, cu energie solară, ba chiar cu biomasă, însă acestea sunt scenarii pentru anii următori.

Însă un nou sezon rece bate la uşă, iar provocările cărora municipalitatea trebuie să le facă faţă sunt multiple. „Criza majoră din estul Europei nu a mai dat nicio şansă funcţionării sistemului prin reconcesionare. Ieşim tot pe pierderi, însă mai reduse comparativ cu anii anteriori. Aceasta pentru că am funcţionat pe cărbune, la un preţ rezonabil faţă de preţurile care sunt acum pe piaţă”, spunea anterior primarul Mihai Chirica. „Termoficarea şi-a făcut treaba şi nu a fost un efort simplu. A fost o muncă titanică să păstrăm un sistem în condiţiile în care toate se prăbuşesc în oraşele mari. Un lucru important este că nu au fost sincope în furnizare, nici în partea de producere a energiei termice”, adăugă primarul Iaşului. Iar cifrele îi dau dreptate. Iarna trecută, de exemplu,

pierderile totale de energie termică (în reţelele de transport şi distribuţie) au scăzut cu circa 21.000 Gcal (12%) comparativ cu anul 2017, an în care a demarat proiectul de modernizarea a reţelelor de distrubuţie. Mai mult, cu

excepţia anului 2020, când, din cauza impactului generat de COVID-19, vânzările de energie termică au fost cu mult sub media vânzarilor ultimilor ani, randamentul reţelelor a fost în continuă creştere.

Dacă Guvernul nu dă bani, Iaşul se împrumută de la bănci

Pentru acest an, suma necesară pentru trecerea oraşului prin iarnă se ridică la peste 200 milioane lei, echivalentul a circa 40 milioane de euro. Primăria dispune de un stoc de 3.000 de tone de cărbune şi o rezervă contractată de 32.000 tone, însă dat fiind faptul că arderea acestui tip de combustibil presupune costuri mari - la fiecare tonă de cărbune se plăteşte un certificat de CO2, iar numai în perioada aprilie – octombrie s-au plătit 21 milioane de euro -  reţeta cu cărbune va fi mult diminuată pentru a nu mai plăti certificate verzi. Cu alte cuvinte, se speră într-o iarnă blândă astfel încât termoficarea să poată fi asigurată prin intermediul gazului utilizat la CET 1, însă dacă lucrurile vor evolua într-o direcţie nedorită, adică necesarul de agent termic va fi mult mai mare, se va utiliza şi cărbunele, indiferent de costuri. „Noi am cerut în mod expres ca statul să susţină aceste sisteme de termoficare cu alocarea unor resurse financiare. Am reiterat modelul de anul trecut cu susţinerea facturilor pe combustibil cu 50 la sută şi am reiterat faptul că această repartiţie a fondurilor să fie echitabilă, pe specificul şi în funcţie de potenţialul financiar al fiecărei comunităţi, dar şi de numărul locuitorilor. Acest memoriu s-a întocmit şi a fost înaintat primului ministru, ministrului de Finanţe, ministrului Energiei, ministrului Dezvoltării. Vom continua discuţiile, dar vestea bună este că autorităţile locale se pot împrumuta pentru susţinerea termoficarii în iarna care urmează, lucru care nu a mai fost posibil în ultimii 20 ani”, a menţionat primarul Iaşului.

Fără cărbune

Marea provocare pentru minicipalitatea ieşeană este să iasă cu bine din iarna care bate la uşă. Pe viitor, situaţia s-ar putea schimba în sensul reducerii semnificative a costurilor cu termoficare, întrucât Primăria Iaşi va apela pentru finanţări nerambursabile necesare achiziţiei unei noi centrale termice care să o înlocuiască pe cea cu cărbune da la Holboca. Viitoarea centrală ar putea funcţiona fie pe gaz, dar pentru aceasta este nevoie ca Transgaz să realizeze un racord dinspre dusul judeţului spre Holboca, fie pe alt tip de combustibil, neconvenţional. Nu trebuie uitat faptul că, recent, Primăria a purtat discuţii cu o companie germană, care are filiale în Elveţia şi Austria, care vrea să aducă în actualitate şi ideea de energie verde. „Practic s-a ajuns la un concept prin care se doreşte valorificare a biomasei de la nivelul întregii regiuni de Nord-Est prin implementarea unei fabrici care să producă peleţi.  E o idee, dar încă nu este bătută în cuie”, spunea primarul Mihai Chirica. 

La sistemul de termoficare al Iaşului sunt racordate peste 23.000 de apartamente, respectiv aproape 20% din fondul locativ existent. La acestea se adaugă câteva sute de clădiri publice şi private: spitale, unităţi de învăţământ şi imobile deţinute de persoane particulare. Lucian STATE