Bebeluşul salvator

 

* un copil aflat pe lista de aşteptare a Spitalului Clinic „Dr.C.I.Parhon”, în vârstă de 14 ani, care fusese diagnosticat de la 7 ani cu o afecţiune genetică, a primit rinichii unui bebeluş * de şapte ani, mamă şi fiu au făcut naveta, de trei ori pe săptămână, între Bacău şi centrul de dializă de la Iaşi * la cele zece luni ale sale, îngeraşul salvator este cel mai tânăr donator, aflat în moarte cerebrală, din România

La 14 ani, Gabriel poate spune că este un om cu adevărat norocos. În doar câteva săptămâni el a trebuit să treacă de la examenul de admitere la liceu la un alt examen, unul medical, care avea să îi salveze viaţa după 7 ani de chinuri. Atunci când se aştepta mai puţin, adolescentul a primit doi rinichi de la un bebeluş aflat în moarte cerebrală.

Duminică, medicii de la Centrul Regional de Transplant Renal din cadrul Spitalului Clinic „Dr.C.I.Parhon” din Iaşi şi cei de la Spitalul de Copii „Sf. Maria” au făcut o minune. Ei au stat câteva ore în sala de operaţie pentru a face un transplant de la copil la copil, donatorul fiind un bebeluş de numai 10 luni, iar beneficiarul un adolescent de 14 ani. „Rinichii acestui bebeluş au fost transplantaţi unui alt copil aflat pe lista de aşteptare de la Spitalul Parhon, în vârstă de 14 ani, care fusese diagnosticat de la 7 ani cu o afecţiune genetică. Din păcate, această afecţiune a progresat către insuficienţă renală terminală, făcea dializă de trei ori pe săptămână la Spitalul de Pediatrie. În contextul acestei boli renale şi cu alte afecţiuni asociate, din fericire pentru acest copil, dintre cei chemaţi pentru evaluare imunologică a fost cel mai potrivit pentru a face această intervenţie. Ambii rinichi au fost transplantaţi acestui copil. Sperăm ca evoluţia lui să fie favorabilă şi să revină la o viaţă normală alături de familia lui”, ne-a spus Ionuţ Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului Parhon.

Mamă şi fiu, şapte ani de navetă între Bacău şi Iaşi

În urmă cu 7 ani Sorina Giosanu a fost cu fiul său Gabriel să îi facă analize medicale de rutină deoarece acesta se simţea cam slăbit. Din nefericire, rezultatul analizelor a arătat că are o anemie puternică iar investigaţiile făcute ulterior au arătat că are o boală renală polichistică. La 5 luni după ce a primit acest cumplit diagnostic, băiatul a trebuit să facă dializă, iar după un an şi jumătate, hemodializă. De atunci şi până acum câteva zile, Sorina şi fiul ei au făcut naveta de trei ori pe săptămână  între Bacău şi centrul de dializă de la Iaşi. „În zilele de marţi şi joi nu mergea la şcoală, se ducea la dializă. Recupera cât putea. A dat şi examenul de capacitate, a ţinut pasul cu ceilalţi cât s-a putut. A terminat acum clasa a VIII-a şi chiar vineri l-am înscris la liceu. A avut o perioadă în care nu a mers. L-au lăsat picioarele. Îl duceam în braţe peste tot, la baie, la ambulanţă, în sala de dializă. A fost operat în urmă cu mai mulţi ani, iar acum merge foarte bine. Merge cu bicicleta, dar vrea să fie şi el sănătos, să meargă normal, să meargă la şcoală”, a spus Sorina Giosanu.

Visul este pe cale să i se împlininească după o tragedie petrecută la Cluj. Părinţii unui copil de 10 luni aflat în moarte cerebrală au fost de acord cu donarea de organe, iar echipa chirurgicală de la Spitalul de Copii din Cluj coordonată de dr. Dan Pop a prelevat rinichii care, ulterior, au ajuns la Iaşi. Ei au fost transplantaţi la Spitalul Parhon, de o echipă de chirurgi condusă de medicii Cornel Moroşanu şi Adelina Miron. „Această intervenţie este o performanţă de excepţie, transplantul pediatric fiind o procedură destul de rară în România. Copilaşul este cel mai tânăr pacient, diagnosticat în moarte cerebrală, care a dat viaţă după propria moarte în România”, spun cei de la Agenţia Naţională de Transplant.

Pentru că donatorul era foarte mic intervenţia de transplant nu a fost lipsită de dificultăţi atât din punct de vedere al tehnicilor vasculare, cât şi a tehnicilor urologice. „Noi am transplantat ambii rinichi, cu tot ansamblul, la un singur copil. Astfel există posibilitatea ca aceşti doi rinichi să îi asigure funcţia renală. Intervenţia a durat 5 ore, nu a fost nicio problemă tehnică. E vorba doar de o complexitate mai mare şi o anumită delicateţe a gesturilor chirurgicale, pentru că structurile sunt foarte mici şi presupun o dificultate mai mare decât la un adult sau un la un copil mai mare”, a explicat dr Corneliu Moroşanu.

„Sunt necăjită pentru că cineva plânge după un copil”

Atât echipele medicale care au făcut posibil ca adolescentul să aibă o şansă mai bună de viaţă au ţinut să mulţumească familiei îngeraşului salvator. „Sunt bucuroasă pentru copilul meu, dar, în acelaşi timp, sunt necăjită pentru că cineva plânge după un copil. Le mulţumesc din suflet părinţilor! N-am cuvinte. Din suflet le mulţumesc pentru decizia luată. Sper ca Dumnezeu să-i binecuvânteze cu un alt copil”, a spus Sorina Giosanu.

La Iaşi s-au mai făcut transplanturi de la copil la copil, dar niciodată de la copii care au o diferenţă atât de mare vârstă. „Au mai fost intervenţii de transplant de la donator copil la un alt copil aflat pe lista de aşteptare. Sunt trei intervenţii efectuate, aceasta fiind cea de-a patra la Spitalul Parhon. Sunt intervenţii dificile pentru că necesită încă o echipă de transplant lărgită, ajutorul colegilor de la terapie intensivă cu specializare pe pediatrie şi chirurgie pediatrică. Mulţumim colegilor din Cluj care au participat la recoltare şi care ne-au facilitat transportarea acestui rinichi. Nu în ultimul rând, şi cel mai important, este mulţumirea noastră şi profundă pentru familia care a făcut acest gest. Este un gest pe care nu-l putem compara cu niciun alt gest făcut pe lumea aceasta”, a spus dr Ionuţ Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului Parhon.

Mai mult, la cele zece luni ale sale, îngeraşul salvator este cel mai tânăr donator de până acum din România. „Donatorul de ieri, de la transplantul pe care l-am făcut, a fost cel mai mic donator în moarte cerebrală de la care s-au recoltat organe până acum în România. Un copil de 10 luni... Din acest motiv cred că ar trebui să fim recunoscători familiei care, trecând printr-o tragedie,  o nenorocire atât de mare, a avut puterea să accepte să doneze organele copilului decedat. Noi am mai transplantat copii la Spitalul Parhon, nu eate acesta primul caz. Am transplantat copii şi mai mici. Chiar şi de 4 ani”, a spus dr Moroşanu.

Suferinţa familiei lovită de o asemenea tragedie nu poate fi descrisă în cuvinte şi nu-i poţi găsi vreodată alinare. „Este o dramă care schimbă definitiv viaţa familiei, pentru că nimic nu se compară cu durerea pierderii unui copilaş. Cu toate acestea, părinţii au reuşit să găsească puterea de a transforma infinita lor durere în speranţă pentru un alt copil. Când destinul loveşte pe neaşteptate cu o asemenea suferinţă, a dărui altor semeni o rază de speranţă devine un gest divin, un simbol al umanităţii în forma sa cea mai pură. Ne înclinăm cu profundă recunoştinţă în faţa familiei acestui îngeraş şi îi mulţumim din suflet pentru puterea de a trece peste durerea lor infinită şi a oferi altor semeni o şansa la viaţă”, spun şi cei de la Agenţia Naţională de Transplant. Laura RADU