Biceps sau eșec? Ieșenii din generația FIT și dictatura perfecțiunii

 * lumea modernă impune noi standarde, iar estetica trupului a devenit un fel de monedă de schimb socială * dacă în urmă cu două decenii cultul fitness-ului era apanajul sportivilor de performanță sau al celor din showbiz, astăzi a devenit un stil de viață obligatoriu pentru o întreagă generație * Generația FIT – cum a fost supranumită – trăiește într-un univers dominat de aplicații de monitorizare a caloriilor, antrenamente intense la sală și o dietă calculată la gram

Dacă nu ai pătrățele pe abdomen și nu bei smoothie verde la micul dejun, ești cam pe lângă. Generația FIT nu iartă – fie te conformezi, fie rămâi în afara jocului. De la sălile de fitness pline de tineri obsedați de aspectul fizic, până la presiunea socială de a arăta „perfect”, acest curent a devenit mai mult decât un stil de viață – e aproape o religie. Dar ce se întâmplă cu cei care nu vor sau nu pot să țină pasul? În Iași, fenomenul ia amploare, iar echilibrul între sănătate și obsesie devine tot mai greu de găsit.

Nașterea unui cult: de la idolii de pe Instagram la realitatea sălilor de sport

Explozia social media a transformat corpul tonifiat și abdomenul sculptat în idealuri accesibile oricui este dispus să investească timp, energie și bani în propria imagine. Influencerii de fitness, programatorii de diete personalizate și industria de wellness au construit împreună o lume în care kilogramele în plus sunt privite ca un eșec personal.

Fenomenul a luat amploare și în România, mai ales în orașele mari, unde stilul de viață activ este mai ușor de întreținut. În Iași, sălile de sport sunt pline de tineri care își împart viața între joburi solicitante și antrenamente riguroase. „Dacă nu mergi la sală, aproape că nu exiști în anumite cercuri. E ca un fel de nouă regulă nescrisă. Dacă nu ai grijă de tine, ești privit ca fiind neglijent sau lipsit de ambiție”, spun mulți tineri.

Ce se întâmplă dacă nu ești „în formă” într-o lume care idolatrizează corpul perfect?

Deși promovarea unui stil de viață sănătos este, în esență, un lucru pozitiv, fenomenul duce uneori la o presiune socială uriașă. Cei care nu aderă la acest stil de viață sunt marginalizați subtil, mai ales în anumite grupuri sociale. De la glume la comentarii acide, orice „abatere” de la normele impuse de fitness poate deveni un stigmat.

„E greu să fii în afara trendului. Am avut o perioadă în care am încercat să mă adaptez, dar efectiv nu mi se potrivea stilul acesta ultra-disciplinat”, spune Luca, un tânăr ieșean de 27 de ani. „În grupul meu, dacă spui că n-ai fost la sală o săptămână, ești privit ciudat. Dacă mai spui și că ai mâncat o pizza, te-ai făcut de râs. Glumesc... dar nu prea”, zâmbește bărbatul.

Industria fitness, un boom economic

Ca răspuns la această tendință, în Iași s-a dezvoltat o întreagă industrie dedicată stilului de viață FIT. Sălile de fitness s-au înmulțit, antrenorii personali sunt la mare căutare, iar restaurantele și cafenelele promovează meniuri „clean”, cu smoothie-uri proteice și salate elaborate.

Problema apare când dorința de a fi „fit” se transformă în obsesie. Tulburările alimentare, anxietatea de a nu fi „suficient de bun” și comparația constantă cu standardele impuse de social media pot duce la efecte negative.

„Am avut momente în care m-am simțit copleșită de presiunea de a arăta într-un anumit fel. Când viața ta se învârte doar în jurul numărului de calorii și antrenamentelor, îți dai seama că ai o problemă”, mărturisește Ioana, o studentă din Iași.

Totuși, există și o parte pozitivă: tot mai mulți oameni încep să adopte un stil de viață echilibrat, fără excese. Campaniile care promovează „body positivity” și acceptarea diversității corporale devin din ce în ce mai populare, oferind o alternativă sănătoasă la această cultură a perfecțiunii.

În final, generația FIT este o generație care încearcă să se definească între dorința de a atinge idealul impus de social media și nevoia de a rămâne autentică.

Maura ANGHEL