Blocaj total pe piaţa ieşeană a muncii

 * un nou semn că economia judeţului se află încă foarte departe de o revenire îl reprezintă numărul în continuă creştere a celor aflaţi în şomaj tehnic * până acum, 34.257 salariaţi au ajuns în această situaţie, fiind trimişi acasă de către 4.900 agenţi economici * în comerţ nu se resimt în niciun fel măsurile de relaxare, ci, dimpotrivă!

Estimările conform cărora ieşirea din starea de urgenţă va conduce la o creştere puternică a ofertei de locuri de muncă s-a dovedit total eronată. Iar saltul de 20% înregistrat la începutul lunii, unul înşelător. De atunci până acum, pentru a treia săptămână consecutiv, asistăm la o cvasi-stagnare.

Numărul posturilor vacante valabil pentru intervalul 21-27 mai este de 513, conform centralizatorului furnizat de către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Iaşi. În intervalul precedent, fuseseră 514. Pentru absolvenţii de facultate, în clipa de faţă, sunt 74 de oportunităţi faţă de 73 câte erau data trecută. În comerţ nu se resimt în niciun fel măsurile de relaxare, ci, dimpotrivă. Acum sunt numai 16 locuri de muncă neocupate, faţă de 16, săptămâna trecută. Zero pe linie în domeniile turism-hoteluri-restaurante, asigurări şi transporturi, tot 140 în sfera serviciilor (altele decât cele menţionate). Nimic nou în zona confecţiilor, creştere infimă (de la 285 la 286) în construcţii şi prea mici ofertele din agricultură şi sănătate (doar câte un job).

În industrie, acelaşi număr de locuri de muncă disponibile - 33.

Alt semn că economia judeţului e foarte departe de o revenire este numărul în continuă creştere a celor aflaţi în şomaj tehnic. Până acum, 34.257 salariaţi au ajuns în această situaţie, fiind trimişi acasă de către 4.900 agenţi economici.

Sunt vremuri grele pentru cei necalificaţi. Un singur post de femeie de serviciu, doar trei oferte din construcţii şi numai 11 din celelalte domenii.

Situaţie exact opusă în cazul celor cu studii superioare. Aceştia îşi pot găsi serviciu ca administrator societate comercială, agent de turism (două posturi, în centralizator asimilate categoriei „servicii altele”), agent de vânzări, asistent manager, contabil, decorator interioare, designer grafică, economist, ingineri (CCIA, CFDP, construcţii civile, constructori, de sistem informatic, energeticieni, mecanici, proiectanţi), psiholog, referent resurse umane, şef de şantier şi specialist în relaţii publice.

Confecţiile încadrează călcători de lenjerie, confecţioneri, asamblori articole din textile şi croitori. Industria caută electricieni, frezor, lăcătuş confecţii metalice, lăcătuş-mecanici, lăcătuş-montator, operator CNC, oţelar, strungari şi un turnător-formator.

Construcţiile caută dulgheri, electricieni, fierar-betonişti, finisori, instalatori de toate tipurile, maşinist maşini pentru terasamente, mecanic utilaj, montator pereţi şi plafoane din rigips, şoferi autocamion de mare tonaj, sudori, tâmplari, tinichigii, zidari şi zugravi.

Sectorul bugetar oferă majoritatea locurilor de muncă vacante

La nivel naţional, numărul locurilor de muncă vacante în primul trimestru a scăzut la 41.800 iar 29% dintre acestea sunt în sectorul bugetar, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate ieri.
Faţă de trimestrul patru al anului trecut, numărul locurilor de muncă vacante s-a redus cu 5.300 în timp ce comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019 declinul este de 16.400.
Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,84%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
Potrivit INS, în trimestrul I 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,99%), respectiv în alte activităţi de servicii (1,97%). În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 22% din numărul total al locurilor de muncă vacante (9.200 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,81%.
Sectorul bugetar a însumat aproape 29% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, câte 5.500 locuri vacante s-au regăsit atât în administraţia publică, cât şi în sănătate şi asistenţă socială, iar 1.000 locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în hoteluri şi restaurante (0,16%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante). Marcel FLUERARU