Caii huțuli din Bucovina, vals în pașii vântului

 Într-o lume în care timpul pare să zboare și tehnologia transformă peisajul rural, există locuri unde tradiția și frumusețea naturală se contopesc într-un simbol viu: caii huțuli din Bucovina 

 

Într-un colț pitoresc al Europei, unde Carpații își strâng brațele în jurul satelor bucovinene, tradiția se împletește cu natura în cea mai pură formă. Caii huțuli, nobili locuitori ai munților, au devenit adevărate embleme ale Bucovinei, reprezentând statornicia, rezistența și legătura profundă a omului cu natura.

Cu sute de ani în urmă, în vremuri în care drumurile erau doar poteci accidentate, ei au fost aleși de locuitorii din Bucovina datorită rezistenței și adaptabilității lor la condițiile montane. Datorită aspectului robust, au reușit să facă față zăpezilor grele și frigului aspru. Nu este de mirare că localnicii i-au considerat mult timp „comoara munților”.

Calul austriecilor

Rasa Huțulă a fost înființată pe pământurile României, în timpul ocupației austriece. Este una dintre cele mai performante rase de cai, adaptată condițiilor de exploatare în regiunea montană: armată (vânători de munte), exploatarea lemnului, transport în zone montane greu accesibile. Este urmașul tarpanului, calul sălbatic euroasiatic dispărul la sfârșitul secolului trecut.

Aria tradiţională de creştere a calului de rasă Huţulă în România este cuprinsă în partea de nord şi est a Carpaţilor orientali. Din punct de vedere administrativ această zonă acoperă părţile montane din judeţele Suceava, Neamţ, Maramureş şi Bistriţa Năsăud.

Rasa cunoaşte acum o oarecare răspândire şi în afara arealului tradiţional. Aproape toate depozitele de armăsari deţin armăsari de montă publică huţuli pe care îi utilizează pentru ameliorarea cabalinelor din marea creştere, adaptate condiţiilor de exploatare din zonele montane.
Calul de Bucovina reprezintă o rasă utilitară de tracțiune întemeiată în anii 70 - 80 în urma inițierii unui proiect comun derulat la hergheliile Lucina și Rădăuți între Centrul Republican de Creștere și Calificare a Cailor, Universitatea de Științe Agricole Iași și Armată, pornind de la reproducători de rasă Huțulă, Semigreu, Gidran, având ca obiectiv dezvoltarea unei populații de cai utilitari pentru tracțiune, adaptată condițiilor de munte, cu o dezvoltare corporală și o capacitate energetică superioară huțulului.

Amici în festivaluri și sărbători

În Bucovina, unde tradiția și modernitatea se intersectează frecvent, caiii huțul joacă un rol esențial. Ei sunt nu doar animale de povară sau parteneri în treburile agricole, ci și tovarăși în festivaluri și sărbători. Dansul cailor, unde acești minunați patrupezi sunt împodobiți cu panglici colorate și își etalează grația, este un spectacol care îmbină muzica, pasiunea și culoarea.

Cele două războaie mondiale au afectat în mod serios efectivele de huțuli din Estul Europei. În 1994 s-a înființat Federația Internațională a Huțulului, a cărei ocupație principală este conservarea acestei rase.

Astăzi mai există aproximativ 3.500 de cai huțuli în lume, România având cele mai multe exemplare.

Însă, în ciuda rolului lor important în comunitate, caiii huțuli au avut de înfruntat numeroase pericole. Urbanizarea și modernizarea au redus treptat necesitatea lor în viețile oamenilor. În plus, intersecția dintre economie și ecologie a pus acești cai în pericol, cu pășuni transformate în zone construite și drumuri care au invadat habitatul lor.

Totuși, pasionații și iubitorii de animale din Bucovina și din întreaga țară au înființat asociații pentru protejarea și promovarea acestui simbol viu. Proiecte de conservare, tururi montane cu cai huțuli și programe educaționale se străduiesc să readucă în prim-plan importanța și frumusețea acestor cai care au legături profunde cu istoria și cultura acestei regiuni.

Huțulul provine din zona Bucovinei și este unul dintre cei mai apreciați cai de munte, fiind folosit în exploatarea lemnului, transport sau armată.

Hergheliei Lucina din județul Suceava, cunoscută și ca patria cailor liberi.

 Munții Bucovinei ascund o comoară de importanță națională, una care are deja peste un secol și jumătate de existență. Herghelia Lucina a fost înființată în anul 1856 și este singura din țară în care se crește rasa autohtonă Huțul, dar și cai din rasa Cal de Bucovina. Este situată la circa 40 km față de stațiunea turistică Câmpulung Moldovenesc, în apropierea localității Izvoarele Sucevei, urmând traseul Câmpulung Moldovenesc – Pojorâta – Fundu Moldovei – Botus – Breaza – Moldova Sulița – Lucina.

Maura ANGHEL