Copoul se transformă într-un cartier de lux cu trafic de coșmar

* dezvoltarea imobiliară din Copou este un fenomen inevitabil, alimentat de atractivitatea zonei și de dinamica pieței * însă, fără investiții consistente în infrastructură, riscul este ca traficul sufocant și lipsa spațiilor publice să compromită farmecul cartierului * „Soluția nu este oprirea construcțiilor, ci dezvoltarea unor proiecte integrate de mobilitate și urbanism”, susțin specialiștii

Zona Copou, recunoscută de decenii drept „cartierul boem” al Iașului, dominat de clădiri universitare, grădini istorice și vile elegante, se află astăzi în plin proces de transformare urbanistică majoră. În ultimii ani, dezvoltatorii imobiliari au investit masiv în blocuri de locuințe și ansambluri rezidențiale, schimbând radical aspectul zonei și dinamica acesteia.

Deși noile construcții aduc un plus de atractivitate pentru piața imobiliară și cresc veniturile municipalității din taxe și impozite, ele ridică și probleme serioase legate de infrastructura rutieră, traficul auto și calitatea vieții locuitorilor.

Conform datelor furnizate de Primăria Iași, în ultimii cinci ani au fost eliberate peste 70 de autorizații de construire pentru ansambluri rezidențiale în Copou, totalizând aproximativ 4.500 de apartamente noi. Prețul mediu al unui metru pătrat util în zonă a crescut la 2.200–2.500 euro, Copoul devenind astfel una dintre cele mai scumpe și căutate zone rezidențiale ale orașului.

Noile complexe atrag în special tineri profesioniști, cadre universitare, investitori, dar și familii cu venituri peste medie, pentru care proximitatea campusurilor universitare, liniștea zonei și prestigiul adresei contează enorm.

Creșterea populației în zonă are consecințe directe asupra infrastructurii. Străzi precum Alecu Russo, Viticultori, Sărărie sau Aleea Copou devin din ce în ce mai aglomerate, mai ales la orele de vârf.

Problemele principale țin astăzi, în principal, de suprapopularea rutieră - numărul de autoturisme a crescut exponențial, în condițiile în care fiecare apartament nou vine, în medie, cu 1,2–1,5 mașini, și de lipsa locurilor de parcare - multe ansambluri nu asigură suficiente locuri, ceea ce duce la blocarea trotuarelor și carosabilului.

În plus, transportul public insuficient - traseele de autobuz și tramvai care deservesc zona Copou nu mai fac față cererii crescute, și presiunea pe infrastructura veche - străzile înguste și cu sens unic nu au fost modernizate pentru a suporta un asemenea flux, îi fac pe locuitori să reclame frecvent timpi de așteptare dubli la orele de vârf și dificultăți de acces spre și dinspre zona centrală a orașului.

Situația nu trebuie privită, însă, exclusiv ca o problemă, ci și ca o oportunitate de dezvoltare inteligentă pentru municipalitate. Printr-o strategie coerentă, Primăria Iași poate valorifica boom-ul imobiliar din Copou pentru a atrage investiții și a rezolva deficitul de infrastructură.

Ce spun specialiștii?

Urbanisștii ieșeni avertizează că, fără măsuri rapide, Copoul riscă să devină un cartier de lux cu trafic de coșmar. „Dacă Primăria nu va corela dezvoltarea imobiliară cu investiții în infrastructură, calitatea vieții în Copou se va deteriora. Soluția nu este oprirea construcțiilor, ci dezvoltarea unor proiecte integrate de mobilitate și urbanism”, suțin specialiștii.

Pe de altă parte, reprezentanții mediului de afaceri consideră că taxele și impozitele generate de noile ansambluri ar putea finanța modernizarea infrastructurii, dacă acestea sunt reinvestite corect.

Primăria Iași are, așadar, șansa să transforme această provocare într-un model de urbanism responsabil, folosind parteneriate cu mediul privat și fonduri europene pentru a face din Copou un cartier modern, dar și funcțional, care să îmbine tradiția cu dezvoltarea. Daniel BACIU