Cultura protestului în Iași. De la strigătele pentru libertate la marșurile pentru autostradă

* oraș al poeziei și al academicienilor, Iașul a fost mereu și unul al revoltei * aici, în inima Moldovei, protestul nu este doar un act de nemulțumire, ci o expresie a conștiinței civice * în ultimele trei decenii, ieșenii au ieșit în stradă pentru libertate, pentru justiție, pentru păduri, pentru autostradă * dar de unde vine această revoltă, de ce nu se opresc protestele și ce sens li se mai atribuie astăzi? 

În decembrie 1989, Iașul a fost printre primele orașe care au spus „Nu” regimului comunist. Oamenii au ieșit în stradă, riscând totul pentru un viitor mai bun. Nu era vorba doar despre căderea unui dictator, ci despre șansa unei societăți libere. Acea primă mare revoluție a plantat sămânța spiritului civic care avea să renască periodic în anii ce au urmat.

Anii de tranziție au fost marcați de o aparentă apatie. Oamenii erau obosiți, preocupați de supraviețuire, iar protestele păreau rare și fără impact. Dar această liniște nu a fost de durată. În 2013, protestele împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană au reaprins spiritul civic. Mii de ieșeni au demonstrat că le pasă de mediu, de patrimoniu, de viitor. Acela a fost momentul în care activismul a redevenit parte din identitatea orașului.

Valurile de revoltă pentru justiție

Cea mai mare mobilizare de după Revoluție s-a produs odată cu protestele #Rezist. Piața Unirii a fost plină de oameni de toate vârstele, de la studenți la pensionari, cu pancarte și sloganuri strigate în ger. Nu era doar despre legi și ordonanțe, ci despre dreptul fundamental la o justiție corectă. În acele zile, Iașiul a arătat că nu acceptă abuzurile și că spiritul civic este mai puternic ca niciodată.

#Rezist a fost o mișcare de protest de amploare, care a luat naștere în România începând cu 2017, ca reacție la încercările guvernului de a modifica legislația anticorupție. Aceasta a fost declanșată de Ordonanța de Urgență 13/2017, care ar fi dezincriminat anumite infracțiuni de corupție, în special abuzul în serviciu. Protestele au început la București și s-au extins rapid în toată țara, inclusiv la Iași, unde mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de atacurile asupra independenței justiției.

Mișcarea #Rezist a fost susținută puternic de societatea civilă, de organizații non-guvernamentale și de românii din diaspora, devenind cel mai mare val de proteste din România de după 1989. Manifestanții au rezistat în stradă luni de zile, înfruntând frigul și presiunile autorităților, iar presiunea exercitată a dus în cele din urmă la retragerea ordonanței și la demisia unor miniștri responsabili.

Pe termen lung, #Rezist a devenit un simbol al luptei pentru democrație și stat de drept în România. Mișcarea a influențat alegerile ulterioare, schimbând atitudinea publică față de corupție și consolidând ideea că implicarea civică poate avea un impact real asupra deciziilor politice. Astăzi, spiritul #Rezist rămâne un reper important pentru activismul din România, iar protestele continuă să fie un mijloc de exprimare a nemulțumirii față de abuzurile de putere.

Autostrada și ecologia

Nu doar politica a adus ieșenii în stradă. Lipsa infrastructurii a generat o mobilizare unică: „Împreună pentru autostradă” a devenit un simbol al luptei pentru dezvoltarea Moldovei. Protestele pentru protejarea pădurilor, împotriva poluării și pentru un oraș mai curat au fost la fel de puternice, semn că ieșenii nu mai așteaptă schimbări de la alții, ci le cer cu voce tare.

Campania a reunit mii de oameni, de la activiști civici la antreprenori și simpli cetățeni, toți cerând o autostradă care să conecteze Moldova de restul țării. Prin marșuri, blocaje simbolice și mesaje puternice transmise guvernului, protestatarii au pus presiune constantă pe autorități. Rezultatele s-au văzut treptat: proiectul autostrăzii A8, Autostrada Unirii, a intrat mai ferm pe agenda publică, fiind incluse în buget fonduri pentru studiile de fezabilitate și primele licitații.

Totuși, ritmul implementării rămâne lent, iar ieșenii continuă să monitorizeze situația, fiind pregătiți să revină în stradă dacă promisiunile nu sunt respectate. Protestele pentru autostradă au arătat că o comunitate unită poate pune presiune reală pe decidenți și pot contribui la schimbări concrete.

Sensul protestelor de azi și posibile noi revolte

Astăzi, Iașul continuă să protesteze, dar întrebarea rămâne: mai au sens aceste manifestații? Realitatea arată că da. Protestele trecute au influențat decizii politice, au pus presiune pe autorități și au schimbat mentalități. În același timp, noi motive de nemulțumire apar la orizont. Așa cum ordonanțele controversate ale trecutului au scos oamenii în stradă, la fel și recentele măsuri fiscale și administrative, cum este Ordonanța Trenuleț, ar putea reaprinde flacăra revoltei.

Spiritul civic al Iașului nu a fost înfrânt. Atâta timp cât există nedreptăți, cât timp deciziile politice afectează direct calitatea vieții, oamenii vor continua să își ceară drepturile. Protestul nu este un capriciu, ci un drept democratic, un semn că Iașiul nu tace, ci își strigă nevoile. Și dacă istoria a demonstrat ceva, este că acest oraș nu se lasă ușor îngenuncheat.

Într-un oraș în care poeții au scris despre libertate, iar studenții au fost mereu în avangarda schimbării, protestul a devenit un reflex sănătos, o dovadă că spiritul civic nu a fost înfrânt. Viitorul? Un Iași în care vocea oamenilor va continua să modeleze destine și să influențeze deciziile ce definesc comunitatea.

Dan DIMA

 

Iașul, cunoscut drept un oraș al culturii, al poeziei și al academicienilor, este și un spațiu al revoltei. În ultimele trei decenii, acest oraș a fost martorul unor mișcări civice care au modelat atât peisajul social, cât și conștiința colectivă a locuitorilor săi. De la manifestațiile din decembrie 1989, la marșurile pentru justiție din ultimii ani, spiritul civic ieșean a dovedit o persistență remarcabilă, definind un peisaj democratic în continuă schimbare.