De la fuior la fintech. Iașul transformă șezătoarea în laborator de start-up-uri

 * tradițiile moldovenești revin în forță, dar nu pe prispa bunicii, ci în huburile digitale din Iași * un oraș cu rădăcini adânci în cultură populară rescrie astăzi povestea meșteșugului în cheia economiei digitale și a antreprenoriatului creativ

Iașul, capitala culturală a Moldovei, își joacă acum cea mai surprinzătoare carte: transformă nostalgia șezătorilor de altădată într-o sursă de inovație și business tech. Unde altădată se torsese lâna și se depănaseră povești la gura sobei, astăzi se construiesc aplicații, platforme și start-up-uri care cuceresc piața globală.

Tinerii antreprenori iau din zestrea satului moldovenesc simbolurile autentice – cusături, legende, ritualuri – și le traduc în limbaj digital: colecții NFT cu motive tradiționale, marketplace-uri pentru meșteșugari, aplicații educaționale interactive pentru școli. În loc de fus, laptop; în loc de fuior, cod sursă, așa cum fac studenții coordonați de prof. univ. dr. ing. Mirela Blaga, de la Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor a Universității Tehnice Iași „Multe din proiectele noastre au la bază o documentare minuțioasă, tradusă apoi de către programatori în limbajul tehnologiilor avansate. Așa am reușitsă facem produse de înaltă calitate, cu timpi mai reduși. Avem costume tradiționale realizate, tricoturi, chiar și opinci”, a zâmbit prof. univ. dr. ing. Mirela Blaga, un promotor activ al brandurilor românești, coordonatorul Școlii Doctorale din cadrul facultății.

Fenomenul e dublat de interesul crescând pentru turism cultural și experiențe autentice. Vizitatorii ajung la Iași nu doar pentru Palatul Culturii sau pentru marile festivaluri, ci și pentru workshopuri de țesut augmentate digital, tururi interactive prin satele de lângă oraș și huburi unde se nasc start-up-uri care cresc pe ADN-ul tradiției.

Economia creativă devine noua șezătoare a Moldovei. Doar că în loc să împartă basme la lumina lămpii, tinerii din Iași scriu pitch-uri pentru investitori și dezvoltă idei care pot atrage milioane. Într-un oraș unde istoria și inovația se ciocnesc zilnic, tradițiile nu mai sunt doar patrimoniu, ci monedă de schimb în economia digitală globală.

Iașul dă un mesaj clar: dacă altădată oamenii adunau satul laolaltă pentru a țese iile, astăzi tinerii strâng comunități pentru a țese rețele digitale. Iar din acest fir nevăzut, orașul poate deveni următorul nod strategic al României în economia creativă. 

Maura ANGHEL