Dilema tinerilor din Iași, între emigrare și patriotism

 * de mulți ani, Iașul se află în fața unui fenomen tot mai pronunțat: exodul tinerilor * o parte semnificativă a absolvenților de liceu aleg să-și continue studiile în străinătate, atrași de perspectivele academice avansate, oportunitățile de carieră și nivelul de trai mai ridicat * alții, în schimb, se încăpățâneasc să rămân, motivați de dorința de a contribui la dezvoltarea țării lor, de legătura profundă cu familia și comunitatea

Fenomenul exodului tinerilor este o realitate palpabilă în Iași, un oraș cu o tradiție academică solidă, dar și cu provocări economice și sociale care îi determină pe absolvenții de liceu să ia decizii majore privind viitorul lor. Unii aleg să plece, atrași de perspective academice și profesionale mai bune în străinătate, în timp ce alții hotărăsc să rămână, motivați de dorința de a contribui la dezvoltarea țării și de legătura profundă cu familia și comunitatea. Alegerea nu este una ușoară, iar fiecare decizie este marcată de factori personali, economici și culturali. Într-o lume în continuă schimbare, tinerii din Iași își pun o întrebare esențială: merită să plece pentru un viitor mai sigur sau să rămână pentru a face diferența acasă?

Iașul, oraș universitar cu tradiție, se află de ani buni în fața unui fenomen tot mai pronunțat: exodul tinerilor. O parte semnificativă a absolvenților de liceu aleg să-și continue studiile în străinătate, atrași de perspectivele academice avansate, oportunitățile de carieră și nivelul de trai mai ridicat. Alții, în schimb, se încăpățânează să rămână, motivați de dorința de a contribui la dezvoltarea țării lor, de legătura profundă cu familia și comunitatea. Însă, dincolo de cifre și statistici, decizia de a rămâne sau de a pleca este una personală, conturată de factori sociali, economici și emoționali.

Ce îi motivează pe liceeni să emigreze?

Printre argumentele care determină tinerii din Iași să opteze pentru universități din străinătate se numără dorința de a studia în instituții cu dotări moderne, metode de predare inovatoare și o mai mare deschidere internațională. De asemenea, sistemul educațional occidental pune un accent deosebit pe gândirea critică, autonomia studenților și interacțiunea cu piața muncii încă din timpul studiilor. „Am ales să aplic la o universitate din Olanda pentru că sistemul lor educațional este mult mai flexibil, iar oportunitățile de angajare după absolvire sunt considerabil mai mari decât în România. Vreau să am parte de un mediu competitiv și de recunoaștere internațională”, spune Andrei, elev într-un liceu de prestigiu din Iași.

Pe lângă calitatea educației, factorii economici joacă un rol esențial. Salariile mai mari, condițiile de muncă mai atractive și stabilitatea economică din alte țări sunt elemente decisive pentru mulți dintre cei care aleg să plece. De asemenea, lipsa infrastructurii academice performante, corupția din sistemul universitar și incertitudinea locurilor de muncă în România alimentează acest exod intelectual.

Un alt factor important este influența părinților și a comunității. „Părinții mei m-au încurajat să aplic la universități din afară, deoarece vor să am parte de un viitor sigur. Chiar dacă mi-ar plăcea să rămân, trebuie să iau în calcul oportunitățile mai bune de acolo”, explică Ioana, o elevă care se pregătește pentru plecare.

De ce aleg alții să rămână?

Cu toate acestea, un segment semnificativ de tineri decide să rămână în Iași. Motivațiile lor sunt variate, de la atașamentul față de familie și prieteni, până la dorința de a contribui la dezvoltarea țării. Pentru unii, rămânerea este o formă de patriotism activ, un angajament în a schimba în bine societatea din interior.

„România are un potențial enorm, iar dacă toți tinerii capabili pleacă, cine va mai schimba ceva aici? Aleg să rămân pentru că vreau să contribui la dezvoltarea comunității în care am crescut”, explică Maria, elevă în ultimul an de liceu.

Perspectivele economice pentru cei care rămân nu sunt neapărat sumbre. Iașiul se dezvoltă ca un hub IT, iar industrii precum medicina, ingineria sau antreprenoriatul oferă oportunități competitive. Universitățile din oraș încep să implementeze parteneriate internaționale și să creeze contexte mai favorabile pentru studenți.

Însă provocările rămân. Lipsa unui sistem coerent de sprijin pentru tinerii absolvenți, birocrația excesivă și salariile mici îi fac pe mulți să ezite. „Îmi place să cred că se poate trăi bine și aici, dar sunt conștient că trebuie să muncesc de două ori mai mult pentru a avea succes”, recunoaște Alexandru, un tânăr pasionat de tehnologie.

Antropologia unei decizii: a pleca sau a rămâne?

Decizia de a pleca sau de a rămâne este una profund personală, dar și una influențată de factori culturali, sociali și economici. Pe de o parte, migrarea tinerilor este un fenomen global, determinat de mobilitatea crescută și accesibilitatea studiilor în alte țări. Pe de altă parte, apartenența la o comunitate, dorința de stabilitate și valorile familiale pot determina decizia de a rămâne.

Psihologii subliniază că, indiferent de alegerea lor, tinerii au nevoie de susținere, nu de judecată. „Trebuie să înțelegem că fiecare tânăr își gândește viitorul în funcție de resursele, aspirațiile și contextul personal. Este important să le oferim instrumentele necesare pentru a lua o decizie informată și să le respectăm alegerea”, explică Ana Vladimir, un consilier educațional.

A rămâne sau a pleca nu este doar o dilemă individuală, ci una care reflectă profund realitatea unei societăți în tranziție. Indiferent de direcția aleasă, esențial este ca tinerii să aibă un viitor pe care și-l doresc, fie că și-l construiesc acasă, fie că încep o nouă viață departe. Poate că soluția nu este doar în plecare sau în rămânere, ci în crearea unui mediu care să le ofere libertatea de a alege cu inima împăcată.

Maura ANGHEL