Efectele școlii online - elevi mai puțin răbdători și mai frustrați

 

 

Copiii de vârste mici, în special cei din ciclul primar, par a fi resimțit mai puternic impactul negativ al izolării. Efectul  unei școli online prelungite va crea însă nepotriviri pentru cei din această generație. Pe de-o parte, primii dezavantajați sunt cei care aveau nevoie de susținere și în trecut pentru a putea depăși dificultările de învățare și au nevoie de îndrumarea de la școală pentru a o suplini pe cea care lipsește în familie. Pe de altă parte, pentru cei care au un sprijin din partea părinților și au avut un parcurs bun și până acum, trecerea la lecțiile online este mai ușor de făcut.

Copii mai puțin răbdători

Carențele se văd în special la vârstele mici, unde a lipsit interacțiunea umană și învățarea unor lucruri esențiale pregătirii pentru viața de adult și care nu puteau fi dobândite de la părinți. Presiunea emoțională la care au fost supuși copiii s-a văzut  și în reîntoarcerea la școală : sunt mai puțin răbdători, mai frustrați. „Pentru clasele Pregătitoare-IV e dramatic pentru că a învăța să scrii, să socotești, să te orientezi și să te organizezi în pagină, să citești un text logic și să vezi profunzimile lui este o aventură, foarte greu se pot forma aceste deprinderi la distanță. Reglajul fin al unui copil atunci când scrie, socotește sau organizează lucrurile în pagină se face din limbajul non-verbal pe care învățătorul îl are în clasă, cu el; sau capacitatea copilului de a se aduna, de a lucra cu mai multă atenție, se face dintr-un singur deget, pe care îl pune învățătorul când trece printre bănci. Copilul învață la școală să se replieze, să se uite încă o dată la ce a lucrat, deci capacitatea aceasta de a a se autoanaliza, se întâmplă din proximitatea fizică a celui care vrea să imprime un anume stil de lucru. Noi, învățătorii, nu  putem suplini asta online, copiii au învățat literele, le recunosc, au niște automatisme, citesc, silabisesc, dar această interacțiune este ratată.  Copiii trebuie să exploreze natura, să folosească cele cinci simțuri, să interacționeze între ei, să-și comunice ideile, impresiile. Suntem responsabili de formarea lor și  trebuie să fim mai atenți la reactivitatea emoțională, la stările lor sufletești”, a spus Creola Caras, profesor-învățător pentru ciclul primar la Școala „Carol I” din Iași.

Colegul de bancă, pericol de infectare

Cu profesorii și colegii ne întâlnim de la primul sunet al platformei educaționale care a anunțat că a reușit conexiunea, până când „la revedere” ia forma semnului roșu de închidere a întâlnirii. „Din păcate, copiii nu au mai fost părtași emoțiilor colective sau jocurilor de echipă și, în acest fel, pot deprinde mai greu anumite valori precum răbdarea, fidelitatea sau fair-play-ul. În aceeași măsură, a dispărut emoția când învățătoarea se apropie să dirijeze mâna în așa fel încât literele să fie redate corect sau mâna fermă a profesorului care se așază încurajator pe umărul elevului deznădăjduit. Înainte de școala în mediul online, colegul de bancă se îndepărta doar dacă era nemulțumit sau supărat, dar acum această noțiune a dispărut pentru că poate reprezenta un pericol de infectare. Din acest punct de vedere, riscul mai mare este că generațiile viitoare vor fi lipsite de empatie, pentru că nu au împărtășit afectivitate față de cei din jur, dar nici nu au avut parte situații în care să experimenteze viața în colectiv, cu avantajele și greutățile care apar.  Până la urmă, și copacul pentru a deveni mai puternic își încordează rădăcinile să nu fie doborât de bătaia vântului, dar și pentru a susține greutatea roadelor”, a adăugat și Teodor Mocăniță, profesor de religie la aceeași unitate de învățământ.

Dezinteres și o stare de gol interior

Nici copii nu sunt foarte bucuroși de acest sistem, cei mai mulți dorindu-și să fie alături de colegi, în sălile de clasă. Astfel își fac prieteni, socializează, relaționează mult mai ușor și devin mai comunicativi. „Este bine la școală, îmi place de doamna și de colega mea de bancă. Din păcate, când suntem acasă, la cursuri online, nu este foarte bine pentru că nu înțelegem mereu ceea ce ni se cere”, a spus Alina, o copilă de 8 ani, elevă în clasa a II-a la Școala „George Coșbuc”.

Potrivit psihologilor, școala în regim online relativ constant vine la pachet cu afectarea deprinderilor de lucru sistematic și achiziționarea informațiilor și abilităților în salturi fără a permite crearea unui proces de învățare profund. „În consecință, cantitatea de efort mental alocată se mărește căci acesta nu este distribuit constant și nu duce la construirea deprinderilor, iar motivația scade pe măsură. Copilul nu mai poate fi stimulat astfel pe multiple canale senzoriale și nu are contact direct cu starea de contagiune emoțională specifică unui grup de învățare. Astfel se instaurează rutina mentală, apar multiple distrageri și intervine o deprimare pas cu pas a stării afective manifestată prin inapetență, dezinteres și stare de gol interior”, a atras atenția psihoterapeutul Mirela Dracinschi.

Soluțiile vin din socializare și implicarea copiilor în diferite activități ce presupun prezența fizică, lucru greu de realizat în actualele condiții, în care numărul cazurilor de COVID este în creștere, din păcate.

Maura ANGHEL