Emoția, noua monedă locală a ieșenilor

 * la Iași, portofelele se deschid mai ușor pentru amintiri decât pentru bunuri * restaurantele cu rezervări-limită, concertele sold-out și micile vacanțe tematice eclipsează centrele comerciale * trăim în epoca economiei emoționale, unde valoarea nu se măsoară în obiecte, ci în intensitatea momentului

În serile de vară, mesele multor restaurante din Iași, cu meniu minimalist și prețuri peste media orașului, sunt ocupate. Prin comparație, în alte magazine vânzătorii se sprijină de tejghea, numărând rarele intrări ale clienților. Contrastul spune o poveste pe care cifrele oficiale o confirmă: orașul consumă altfel.

Nu mai e vorba despre „ce cumperi”, ci despre „ce trăiești”.

„Am renunțat la ideea de a-mi schimba mașina anul acesta. În schimb, am fost la patru festivaluri, am făcut un city-break la Roma și am dus copiii la un atelier de olărit”, spune Oana, 38 de ani, corporatistă. „Nu știu dacă am făcut o investiție financiară bună, dar am făcut una emoțională. Asta contează acum”.

Creierul caută recompense emoționale

Fenomenul nu e izolat. Potrivit unor analize de piață realizate pentru industria ospitalității, cheltuielile ieșenilor pentru experiențe – cine gourmet, concerte, turism urban, retreat-uri de wellness – au crescut cu peste 20% în ultimii trei ani. În același interval, vânzările de bunuri de folosință îndelungată au stagnat, în ciuda promoțiilor agresive.

Psihologii vorbesc despre „economia emoțională”, o mutație a comportamentului de consum în care valoarea percepută se mută de pe durata de viață a produsului pe intensitatea trăirii. Creierul caută recompense emoționale: dopamina unui concert, adrenalina unei aventuri, liniștea unei zile petrecute în natură.

„Un telefon nou îți dă satisfacție câteva zile. O experiență trăită cu cineva drag creează un reper emoțional care rezistă ani întregi. Din perspectivă neuropsihologică, experiențele bat obiectele la capitolul memorabilitate și atașament”, explică psihologii.

Acest apetit pentru experiențe nu vine doar din nevoia de distracție, ci și din dorința de conectare socială. Într-o eră dominată de rețelele sociale, evenimentele devin monedă de validare: o fotografie la un brunch exclusivist sau la un festival boutique are valoare nu doar personală, ci și publică. „Nu cumperi doar biletul sau meniul, cumperi și povestea pe care o vei spune online”, remarcă un antreprenor din HoReCa.

În Iași, această schimbare a dat naștere unei noi clase de afaceri. S-au deschis cafenele cu design „instagramabil”, agenții care organizează tururi personalizate ale orașului, retreat-uri de mindfulness în zonele rurale apropiate. Organizatorii de evenimente spun că nu mai vând „locuri”, ci scenarii de viață – experiențe gândite să producă emoții intense și memorabile.

Un exemplu sunt festivalurile mari de muzică, la care se adună zeci de mii de participanți. „Investim în atmosferă, în elemente-surpriză și în interacțiune cu publicul. Oamenii vin să simtă ceva ce nu pot găsi pe Netflix”, spun organizatorii.

Pe termen lung, economia emoțiilor schimbă harta consumului. Dacă în trecut obiectele de lux erau simbolul statutului, acum statutul se măsoară în experiențe rare, personalizate, greu de replicat. În acest sens, Iașiul urmează tendința globală, dar cu o nuanță locală: dorința de a trăi „frumos” chiar și în lipsa unei creșteri semnificative a veniturilor. Mulți preferă să renunțe la alte cheltuieli pentru a păstra bugetul destinat experiențelor.

„Nu m-am mai dus la mall de luni bune, dar am fost la două workshop-uri de gastronomie și am învățat să fac pâine artizanală. Am câștigat mai mult decât un obiect – am câștigat o bucată din mine”, spune Cătălin, 44 de ani.

Această reorientare are și implicații economice serioase. Afacerile care nu se adaptează la nevoia de trăiri riscă să piardă teren. „Vânzarea unui produs fără poveste devine o bătălie pierdută”, avertizează un consultant în marketing local. În economia emoțională, dacă nu vinzi un sentiment, nu vinzi nimic. În Iași, noua monedă nu mai este leul, ci emoția. Și, după cum arată tendințele, aceasta se devalorizează mult mai greu decât orice obiect de pe raft.

Dan DIMA