Experimente pe înțelesul copiilor. Chimia gustului

 

„Să nu te opreşti niciodată din a-ţi pune întrebări, curiozitatea stă la baza existenţei”, spunea Albert Eistein, și mulți dintre noi i-am dat dreptate. Fără curiozitate, creativitate și curaj nu există progres în educație, lucru dovedit de statisticile alarmante legate de analfabetismul funcțional. Cu alte cuvinte, aproape 50 la sută dintre elevi citesc dar nu înțeleg lectura ori participă la ore fără a reuși să absoarbă informațiie. Ce este de făcut? O mai bună implicare a lor în procesul educațional, ceea ce se poate face cu ajutorul atelierelor experiențiale pe care este construită Școala de vară a micilor jurnaliști. Copiii învață prin experiență, merg pe teren în diferite locuri, participă activ la discuții, iar la final împărtășesc din ceea ce au aflat, așa cum a fost și la întâlnirea de ieri derulată la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) din cadrul Universității pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”.

Înarmați cu agende și cu pixuri, curioși din cale afară să învețe lucruri noi, copiii au aflat foarte multe lucruri despre controlul calității laptelui, despre cum poate fi falsificată smântâna și multe detalii legate de brânzeturi, oferite de doamna Roxana Rațu, șef de lucrări la FIRAA. Complice le-a fost prodecanul FIRAA, șef de lucrări Mihaela Ivancia, un cadru didactic foarte implicat în activitățile dedicate tinerilor. Prin experimente foarte interesante, copiii au aflat cum se poate determina calitatea laptelui, dacă este sau nu expirat sau dacă provine de la văcuțe bolnave. „Evident, vorbim de produse care nu se află în lanțul comercial, unde totul este foarte atent verificat, iar amenzile pentru nereguli sunt enorme. Vorbim despre laptele sau smântâna din piețe ori cumpărate din surse unde specialiștii noștri ajung poate mai greu, dar să știți că un studiu recent făcut de noi ne-au dovedit că și aceste produse au o calitate bună”, a spus Roxana Rațu.

Chimia gustului se învață

 Copiii au mai aflat cum se pot obține brânzeturi de calitate (animalele trebuie să iasă libere la pășunat, trebuie să aibă o alimentație cât mai naturală, contează și apa, și aerul), dar și de ce laptele de la bunica este mai gustos, tot pentru că văcuțele mănâncă anumite furaje.

„Cel mai mult mi-a plăcut că doamna ne-a explicat fiecare lucru și că putem încerca și noi să facem acasă aceste experimente”, a spus Ruxandra Popovici, o copilă foarte atentă la tot ceea ce s-a petrecut în laborator. „Mi-a plăcut foarte mult aflat cum se face analiza unui lapte alcalin, nici nu știam că există. Apoi am aflat cum își schimbă colorația în albastru-verzui cu ajutorul unei substanțe despre care am învățat și noi la chimie, numită brom”, a spus dintr-o suflare Teodora Giugula, o adolescentă dornică de experiențe noi. „Mi s-a părut foarte interesant faptul că aproape orice din alimentație este legat de chimie, de care sunt pasionată”, a clipit curios și Anemona Vasiliu. „Mie mi-a plăcut mult atunci când smântâna a devenit mov. Asta ne-a dovedit că era falsificată cu făină”, a zâmbit Ilinca Mihălescu. Printre cei doi dințișori furați de Zâna Măseluță, Adela Obadă ne-a spus că a fascinată reacția prin care laptele s-a făcut albastru, asta dovedind că „văcuțele erau bolnave”. „Mie îmi este greu să aleg un anume experiment pentru că mi-a plăcut tot ce am văzut. Dar cel mai mult m-a impresionat culoarea mov a smântânii falsificate”, a spus Anisia Obadă. „Vizita la laborator a fost foarte interesantă pentru că am aflat multe lucruri neștiute despre lapte și cu siguranță voi fi mai atent la ce voi avea în cană”, a completat Augustin Fermeșanu. „Absolut totul, și experimentele au fost frumoase și parcă mi s-a făcut poftă de lapte”, a completat și Arsenie Fermeșanu. „Experimentul cu smântâna falsificată mi-a plăcut cel mai mult și îl voi repeta și acasă, mai ales că am și betadină”, a explicat cu un aer deja de cunoscător David Bejan, un puști de numai 7 ani fascinat de experimente și care și-a notat atent în agendă rețeta viitorului produs falsificat - smântână și făină de greu, care poate fi dat în vileag și acasă dacă amestecăm iod sau betadină. Tot la „smântâna mov” s-a oprit și Răzvan Amarandei, iar Ari Penișoară s-a arătat fascinat de tot, „de la acidul sulfuric care topește tot, până la instalațiile de apă și de gaz, robinete, eprubete și tot ce era în laborator”. Așadar, pe cei 11 năzdrăvani va fi greu să-i păcălească vreun producător, ei știind la ce să fie atenți. Și pentru că la Școala de vară a micilor jurnaliști curiozitatea este pe primul plan, ei au dorit să afle de la șeful de lucrări Roxana Rațu și cum și-a ales meseria. „Am vrut să duc mai departe afacerea părinților mei, așa cum a făcut fratele meu, dar am constatat că mediul pedagogic și de laborator mi se potrivește mai bine și am devenit cadru didactic. Îmi place foarte mult să lucrez cu tinerii și să-i ajut în viitoarele cariere. Iar când sunt în afara facultății, îmi place să citesc povești fantasy, cu dragoni și vampiri”, le-a zâmbit copiilor Roxana Rațu. Dincolo de fascinație, astfel de ateliere experiențiale sunt foarte utile în educația copiilor, ei reușind să adune mult mai ușor informații foarte utile pe care, din păcate, școala le oferă mai rar.

Maura ANGHEL