Finanțare europeană anulată pentru unele segmente ale autostrăzilor A7 și A8!

 

* întreaga Autostradă A7 Ploiești – Focșani și cele două capete ale Autostrăzii Unirii A8 (Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț) vor pierde finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) * principalele cauze ale acetei situații țin de nepublicarea unor erate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum și nerespectarea termenelor de finalizare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți că anumite segmente ale Autostrăzii Moldovei A7 și ale Autostrăzii Unirii A8 au fost eliminate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor probleme grave legate de procedurile de achiziție publică.

Este vorba de Autostradă A7 Ploiești – Focșani și de cele două capete ale Autostrăzii Unirii A8 (Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț).

Impactul este semnificativ, având în vedere că România și-a asumat prin PNRR finanțarea tuturor celor 13 loturi ale A7, însumând 319 km, dar și a două loturi din A8, autostrada așteptată de zeci de ani în zona Moldovei.

Cum au fost compromise finanțările

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că nerespectarea normelor europene în achiziții, în special nepublicarea unor erate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum și nerespectarea termenelor de finalizare asumate, sunt principalele cauze ale acestei situații.

Autostrada A7 era considerată una dintre cele mai importante investiții din PNRR, cu cele patru loturi dintre Ploiești și Focșani (aproximativ 82 km) programate pentru finalizare până în august 2026. Cu toate acestea, întârzierile birocratice și obstacolele legate de avize, exproprieri și proceduri au compromis calendarul de execuție. În lipsa progresului fizic real, întreaga finanțare europeană a fost anulată pentru acest segment.

Cele două capete din Autostrada Unirii A8 – între Târgu Mureș și Miercurea Nirajului (23 km) și între Leghin și Târgu Neamț (30 km) – au fost incluse în PNRR cu speranța că vor deschide simbolic șantierul unei legături vitale pentru Moldova. În ciuda contractelor semnate, problemele juridice din achiziții și contestațiile au dus la pierderea finanțării europene.

Efecte grave pentru infrastructura românească

Eliminarea acestor tronsoane din PNRR înseamnă pierderea unor sume importante de bani nerambursabili, mutarea proiectelor în alte surse de finanțare – fonduri europene clasice sau buget de stat, posibile întârzieri în implementare din lipsă de lichiditate, o lovitură de imagine majoră pentru autoritățile române în relația cu Comisia Europeană.

Deși autoritățile române ar fi cunoscut situația încă din august 2024, oficialul susține că la preluarea mandatului nu a existat o documentație pregătită pentru a apăra poziția României în fața Comisiei Europene.

Consecințele sunt majore: România va pierde sume importante de bani europeni nerambursabili, iar Guvernul este acum obligat să găsească surse alternative de finanțare pentru segmente considerate strategice, dar care nu mai pot fi decontate din PNRR.

Pîslaru a precizat că se lucrează la identificarea altor fonduri europene, inclusiv prin Programul Transport 2021–2027, dar timpul și costurile suplimentare pun sub semnul întrebării termenele de finalizare.

Situația nu este singulară. Metroul din Cluj-Napoca a pierdut 300 de milioane de euro din PNRR tot din cauza erorilor birocratice și a întârzierii licitației. La fel ca în cazul autostrăzilor, nepublicarea documentației în JOUE a dus la pierderea eligibilității pentru finanțare.

O întrebare firească: cine răspunde?

România ratează din nou șansa de a valorifica la maximum fondurile europene puse la dispoziție prin PNRR, nu din lipsă de proiecte, ci din lipsă de rigoare administrativă.

Greșelile birocratice, lipsa de coordonare între autorități și neînțelegerile privind normele europene transformă proiecte strategice în eșecuri administrative. Deși niciun oficial nu a fost sancționat până acum, pierderile suferite de statul român și, implicit, de cetățeni, se contorizează în miliarde de lei.

Această situație readuce în discuție necesitatea unei reforme administrative reale, care să permită statului să gestioneze proiecte mari cu rigoare, transparență și profesionalism. România nu duce lipsă de constructori sau de proiecte – duce lipsă de instituții capabile să le gestioneze corect.

Daniel BACIU