Generația cu două lumi. Tinerii din Iași care trăiesc local, dar muncesc global

 * în Iași, crește o categorie de tineri care nu mai aleg între rădăcinile locale și cariera globală * dimineața își fac cumpărăturile la piața din cartier, seara negociază bugete cu parteneri din Silicon Valley * sunt conectați la două realități, uneori în echilibru, alteori în conflict – o generație care schimbă felul în care arată orașul și viitorul muncii

La ora 8:30, Ioana, 27 de ani, își bea cafeaua într-o mică bucătărie dintr-un apartament de pe Independenței. Lumina se strecoară prin storuri, iar pe masă stă deschis un laptop pe care clipește un mesaj de la New York: „Meeting starts in 30 minutes.” Ioana nu a mai pus piciorul în SUA, dar lucrează pentru o companie americană de marketing digital de aproape doi ani.

„E ca și cum aș trăi două vieți. Într-una îmi fac cumpărăturile la Carrefour, în cealaltă discut strategii de campanie pentru branduri care vând în Japonia. Nu mai există granițe, doar diferențe de fus orar”, spune ea, zâmbind.

Fenomenul este vizibil în tot Iașiul – un oraș cu aer studențesc, dar și cu o infrastructură IT în expansiune. Din birouri improvizate în apartamente, cafenele cu Wi-Fi bun sau spații de coworking, sute de tineri lucrează zilnic pentru clienți și angajatori de pe alte continente. Sunt traducători, programatori, consultanți, designeri, project manageri. Unii câștigă mai mult decât media pieței locale, alții abia își acoperă chiria, dar toți împărtășesc aceeași realitate: jobul lor nu se află în Iași, ci pe un server, undeva în cloud.

„La prânz pot ieși să mănânc o ciorbă la o cantină studențească, iar după-amiază lucrez cu un coleg din Sydney. Într-o zi îmi sună mama să mă întrebe dacă vin la sarmale, în alta primesc un mesaj de la șeful din Londra că trebuie să fiu la un call urgent. E un mix ciudat între universuri”, spune Andrei, 31 de ani, dezvoltator software.

Un fel de viață pe două fronturi

Această dublă apartenență vine cu avantaje clare. Costul vieții în Iași este mai mic decât în marile capitale europene, iar veniturile în valută pot aduce un confort financiar pe care puțini l-ar fi visat acum un deceniu. În plus, apropierea de familie și prieteni păstrează un echilibru emoțional, chiar dacă ritmul profesional este alert.

Dar există și reversul medaliei. „Simți că nu ești niciunde pe deplin. Nu te implici prea mult în comunitatea locală, pentru că mintea e mereu în altă parte. Dar nici nu te simți parte din echipa globală, pentru că lipsești de la întâlnirile față în față. E un fel de viață pe două fronturi”, mărturisește Ioana.

Psihologii atrag atenția că acest mod de lucru – aparent ideal – poate duce la fragmentarea identității și la oboseală cronică. „Creierul nostru nu a fost proiectat să schimbe atât de rapid contextul cultural și profesional. Când lucrezi dimineața în ritmul lent al Iașiului și brusc trebuie să treci la intensitatea unei piețe americane, apare un stres invizibil, dar persistent”, explică Letiția, psiholog organizațional.

Orașul, însă, începe să simtă efectele pozitive. Cafenele pline la prânz, spații de coworking care se extind, cursuri de limbi străine la care participă nu doar studenți, ci și profesioniști deja angajați în companii internaționale. Iașiul devine, încet, un hub discret al muncii remote – un loc unde globalul și localul se întâlnesc zilnic. „Cred că vom vedea din ce în ce mai mult acest hibrid de viață. Nu va mai fi nevoie să pleci definitiv ca să lucrezi global. Dar va trebui să știm să ne păstrăm rădăcinile, altfel riscăm să trăim doar pe internet”, spune Andrei, în timp ce își închide laptopul, apoi își ia telefonul pentru a merge la un eveniment local de networking. În următorii ani, pe măsură ce tehnologia avansează și companiile își flexibilizează structurile, „generația cu două lumi” va deveni norma, nu excepția. Și atunci, Iașul va trebui să decidă dacă rămâne doar fundalul unei vieți globale sau devine scena principală pe care aceste povești de succes se scriu zilnic.

Maura ANGHEL