Generațiile Z și Alfa rescriu pelerinajul cu live-uri și selfie-uri virale

 * în Iași, locurile sacre – de la Catedrala Mitropolitană la Mănăstirile Golia și Cetățuia – trăiesc o transformare fără precedent *generațiile tinere își poartă credința pe ecranul telefonului, iar pelerinajul devine un amestec de rugăciune, content viral și căutare de semnal Wi-Fi

În inima Iașului, oraș cu o memorie adânc înrădăcinată în credință, pelerinajul a fost, timp de secole, un ritual aproape neschimbat: mers pe jos sau cu autocarul, lumânare în mână, șoapte de rugăciune, priviri plecate în fața icoanelor. Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Golia și Mănăstirea Cetățuia nu erau doar destinații, ci opriri într-un drum interior, către un loc unde timpul se dilata și liniștea devenea limbaj comun.

Astăzi, aceleași trepte sunt urcate de o nouă generație – Generația Z și chiar mai tinerii Alfa – care își poartă credința și curiozitatea într-un format complet diferit. În buzunar, în loc de mătănii, au telefonul; în loc de jurnal de pelerinaj scris de mână, un story pe Instagram. Și nu doar pentru prieteni, ci pentru un public larg, invizibil, care poate reacționa cu un like sau un comentariu.

La Mitropolie, la ora prânzului, pelerinii digitali își reglează lumina din telefon înainte să facă poza lângă raclă. „E important să prind momentul, dar și să fie o lumină bună. Nu vreau să par nepoliticoasă, dar simt că așa împărtășesc experiența cu cei care nu pot veni”, spune Maria, 19 ani, studentă la Iași, cu un feed atent construit.

La Golia, zidurile albe și turnul impozant sunt mai mult decât arhitectură istorică – devin decor minimalist pentru cadre în care semnul crucii se îmbină cu hashtag-uri de tip #blessed #IașiVibes. „Nu cred că e rău. Eu chiar mă rog înainte să fac pozele, iar când le postez, poate cineva se inspiră să vină și el”, mărturisește Andrei, 17 ani, licean pasionat de fotografie.

La Cetățuia, panorama întregului oraș este fundalul preferat pentru vloggeri. „Am filmat aici un clip despre liniște. E ironic, pentru că în jur erau turiști care vorbeau tare și eu tot încercam să surprind momentul ăla de pace. Cred că fiecare găsește liniștea în felul lui,” spune Ioana, 21 de ani, influencer de lifestyle.

Tradiția nu dispare, se adaptează

Fenomenul „pelerinului digital” nu este doar o schimbare de obicei, ci o mutație culturală. Actul pelerinajului, odinioară profund personal, se transformă într-un eveniment public, supus reacțiilor online și filtrului algoritmilor. Tradiția nu dispare, se adaptează. Așa cum în trecut oamenii povesteau pelerinajul la șezătoare, acum îl povestesc pe internet. Dar adaptarea nu e lipsită de tensiuni. Cei care vin în tăcere pentru rugăciune se simt uneori invadați de zgomotul notificărilor și al declanșatoarelor foto. „Am venit să stau 10 minute liniștită și m-am trezit lângă un grup care făcea live pe Facebook. Nu e ce îmi doresc într-un loc sfânt”, spune Elena, 54 de ani, pelerină din Botoșani.

Această dublă realitate ridică întrebări: peste o generație, pelerinajul va mai fi o experiență interioară sau va fi redus la câteva secunde de conținut viral? Vor mai fi momente de reculegere autentică sau totul se va filtra prin lentila camerei?

Iașul rămâne un pol al credinței, dar și un laborator unde se întâlnesc sacralitatea și tehnologia. Aici, pelerinul digital îngenunchează atât în fața icoanei, cât și în fața telefonului, căutând o altă formă de lumină – cea a ecranului. Iar între like-uri și lumânări, între rugăciune și postare, se conturează o nouă definiție a drumului spre sacru.

Maura ANGHEL