Golgota adopțiilor. 114 copii din Iași așteaptă o familie!

* în ultimii 5 ani, la Iași s-au dus la capăt 248 de adopții * o adevărată performanță, dat fiind faptul că, la nivel național, în anul 2021, de pildă, s-a înregistrat un număr record de adopţii – 1.563, cel mai mare din ultimii 20 de ani! * anul trecut, 48 de copii instituționalizați la Iași și-au găsit o familie, iar în prima lună din an, alți 3 copii au părăsit căminele de stat * din cele 248 de adopții realizate în capitala Moldovei, niciuna nu s-a realizat în familii de rude * unii dintre cei care au reușit să adopte au venit din străinătate – 5, în total, cetățeni români cu domiciliul în Italia și Belgia * cu toții, însă, au trecut prin lungi perioade de deznădejde...

Adopția continuă să genereze îndoieli, în special în România. Marcată de o sumedenie de cazuri de corupție în domeniul acesta, în primii ani de după decembrie 1989, când oricine, de oriunde, putea să adopte un copil orfan sau chiar cu familie, țara noastră și-a corelat legislația cu realitățile momentului, spun specialiștii, deși realitatea e un pic diferită.

Cei mai mulți dintre cei interesați se plâng de timpul necesar realizării adopției, care poate ajunge la 6 ani, dar și de birocrația excesivă. E normal – replică autoritățile – interesate să se convingă că micuțul aflat în grija statului va avea o viață dacă nu „de poveste”, cel puțin îndestulătoare.

În ultimii 5 ani (perioada 2020 – februarie 2025), la Iași s-au dus la capăt 248 de adopții. O adevărată performanță, dat fiind faptul că, la nivel național, în anul 2021, de pildă, s-a înregistrat un număr record de adopţii – 1.563, cel mai mare din ultimii 20 de ani! A fost anul în care 79 de copii din Iași au fost încuviințați spre adopție, cel mai mic având doar 1 an, iar cel mai mare – 13!

Anul trecut, 48 de copii instituționalizați la Iași și-au găsit o familie, iar în prima lună din an, alți 3 copii au părăsit căminele de stat și au ajuns în locuri unde se pot dezvolta mult mai bine, din toate punctele de vedere.

În România este reglementată și recunoscută doar adopția cu efecte depline, aceasta fiind definită drept operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.

Din cele 248 de adopții realizate în capitala Moldovei, niciuna nu s-a realizat în familii de rude. Ba chiar, unii dintre cei care au reușit să adopte au venit din străinătate, însă - trebuie spus!, n-au fost decât cetățeni români cu domiciliul în alt stat. Și au fost 5, din Italia și Belgia, un cuplu de „stranieri” din peninsulă luând cu ei două surori, de 7 și 9 ani. Cu toții, însă, au trecut prin lungi perioade de deznădejde.

 

În medie, spun cei de la DGASPC Iași, demersurile – din momentul depunerii cererii de adopție până la intrarea definitivă în casă a copilului – perioada de așteptare de de 2 până la 6 ani.

 

Au fost cazuri în care o familie a așteptat 6 ani, dar și un caz în care noua familie a realizat un record în materie – cea mai rapidă potrivire în vederea adopției fiind de o săptămână de la obținerea atestatului.

Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului, şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare.

„La sfârșitul lunii ianuarie 2025, erau în evidență 114 copii din sistemul de protecție al căror plan viitor este adopția”, ne-a transmis DGASPC Iași. Iar șanse sunt din belșug, în ciuda legislației chinuitoare, descurajante. În ultimii 5 ani, un număr de 359 de ieșeni au primit atestatul de persoană/familie adoptatoare. O șansă în plus pentru copiii lipsiți de dragostea maternă. De fapt, câteva sute de șanse în plus!

 

Instanța judecătorească de la domiciliul copilului este competentă să se pronunțe cu privire la deschiderea procedurii de adopție a unui copil, dacă constată că toate demersurile privind reintegrarea/integrarea copilului în familia sa biologică au eșuat și apreciază că adopția este în interesul copilului.

 

Procesul de evaluare are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare.

DGASPC/OPA evaluează garanțiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care dorește să adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru a-şi asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte.

Procesul de evaluare cuprinde o evaluare socială (constă în realizarea unui număr de minimum 6 întâlniri cu asistentul social), o evaluarea psihologică (minim 4 întâlniri de evaluare/consiliere realizate de către psiholog) și pregătirea adoptatorilor pentru asumarea, în cunoștință de cauză, a rolului de părinte adoptator (o durată de minimum 12 ore, distribuite în 3 sesiuni individuale/de grup).

Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului, şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare.

Procesul de potrivire inițială este o etapa teoretică și constă în identificarea și selectarea prin intermediul Registrului Național pentru Adopții (RNA) a persoanei/ familiei atestate în vederea adopției care are capacitate de a răspunde nevoilor și caracteristicilor copilului.

Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum şi familiilor/ persoanelor care au adoptat fraţi ai copilului sau care se află în procedură de adopţie cu un frate/fraţi al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

În potrivire se includ numai acele rude şi persoane care deţin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.

Adopţia nu poate fi încuviinţată de către instanţa judecătorească decât după ce copilul a fost încredinţat pentru o perioadă de 90 de zile persoanei/ familiei care doreşte să îl adopte.

Această etapă este destinată adaptării fizice şi psihice a copilului la noul mediu familial în raport cu condiţiile de natură socio-profesională, economică, culturală, de limbă, religie şi cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăieşte copilul şi care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei viitoare a acestuia, în cazul încuviinţării adopţiei.

La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, DGASPC întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce urmează a fi comunicat instanţei judecatoresti care solutionează cererea de încuviinţare a adopţiei.

Dacă în această perioadă se constată neadaptarea copilului se poate propune instanței judecătorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.

Daniel BACIU