Grigore Alexandru Ghica revine acasă. Iașul repatriază osemintele domnitorului care a pus bazele Facultății de Filosofie, nucleului Facultății de Medicină și jandarmeriei

 * Primăria Iași a început repatrierea din Franța a osemintelor domnitorului Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor numit al Moldovei * el a revoluționat educația, a fondat primele structuri de sănătate publică și a introdus primele norme ale jandarmeriei române * monumentul său va fi ridicat în centrul orașului, ca semn de recunoștință și restituire istorică

Iașul face un pas important în recuperarea memoriei sale istorice și identitare. Primăria a demarat procedurile oficiale de repatriere a osemintelor domnitorului Grigore Alexandru Ghica din Franța, acolo unde a murit în exil. Considerat unul dintre cei mai reformatori conducători ai Moldovei, Ghica a condus țara în două rânduri, între 1849–1853 și 1854–1856, fiind cel care a pus temeliile unui stat modern, cu priorități clare în educație, sănătate și ordine publică.

Primarul Mihai Chirica a anunțat că monumentul dedicat domnitorului va fi realizat dintr-un bloc de marmură deja sosit la Iași și va fi amplasat într-un spațiu public de vizibilitate majoră. Deși osemintele nu vor fi depuse în incinta unei biserici – din considerente religioase legate de moartea sa – domnitorul va fi onorat printr-un memorial simbolic, menit să redea locul său în istoria Moldovei. Ceremonia de repatriere este planificată pentru finalul anului, sub auspiciile Președinției României, ale Guvernului și ale Casei Regale.

O poveste cu drag de țară

Grigore Alexandru Ghica a fost uns domn în biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, la 2 octombrie 1849, în urma numirii sale de către marele vizir Mustafa Reșid Pașa, un reformator al Imperiului Otoman. A fost un lider luminat, care a înțeles că modernizarea unei națiuni începe prin educație și sănătate. În doar câțiva ani, a creat un sistem național de învățământ public în limba română, structurat pe trei niveluri și extins prin construcția a 63 de școli. Academia Mihăileană a fost reorganizată și completată cu două facultăți noi: Drept și Filosofie. În paralel, a susținut transformarea seminariilor teologice în instituții moderne, cu programe similare universităților de profil.

În domeniul sănătății, domnitorul a inițiat cele mai avansate reforme ale vremii. A fondat Institutul Gregorian – un orfelinat medical devenit ulterior nucleul Facultății de Medicină – și a creat primele instituții pentru îngrijirea femeilor însărcinate, a copiilor abandonați și a persoanelor infirmiere. A înființat școala de moșit, școala de chirurgie și ospiciul de la Galata, asigurând o structură sanitară coerentă într-o epocă marcată de lipsuri cronice în acest domeniu.

Un alt moment esențial din domnia sa a fost promulgarea, în 1856, a unei legi care reorganiza corpul slujitorilor publici. Această reformă este recunoscută astăzi drept prima lege a jandarmeriei române, punând bazele unei instituții esențiale pentru menținerea ordinii și siguranței. Prin introducerea acestei legi, Ghica a modernizat administrația internă și a oferit un cadru de funcționare coerent aparatului de ordine publică.

Pe lângă aceste contribuții structurale, Ghica a fost un om al culturii și al libertății. A susținut libertatea presei, a tipărit lucrări istorice fundamentale pe cheltuiala domniei și a introdus telegraful cu sprijinul inginerilor francezi. În 1855, a reușit să obțină votul unanim al Sfatului administrativ pentru desființarea robiei, declarând că „sclavia trebuie să se stingă de pe acest pământ”.

Repatrierea sa nu este doar un gest simbolic, ci o recuperare a unei moșteniri care a fost prea mult timp ignorată. Grigore Alexandru Ghica nu a fost doar un domnitor, ci un vizionar care a pus pe primul plan educația, sănătatea populației și organizarea ordinii publice. Iașul, orașul în care a domnit și a lăsat urme adânci, se pregătește acum să îl primească acasă, așa cum se cuvine unui lider care și-a iubit cu adevărat țara.

Maura ANGHEL