* Internetul, cândva o fereastră spre cunoaștere și conectare, a devenit pentru mulți copii un spațiu al fricii și al umilinței * un raport alarmant al organizației Salvați Copiii arată că aproape 50% dintre minori au fost insultați sau agresați online, iar fenomenul cyberbullying-ului este în creștere * agresiunile digitale lasă urme adânci asupra celor mici, provocând insomnii, anxietate și chiar gânduri suicidare * în lipsa unor măsuri eficiente, copiii rămân expuși unei forme de violență invizibilă, dar extrem de periculoasă

Internetul, odinioară un spațiu de explorare și socializare, s-a transformat într-un teren minat pentru mulți copii. Aproape jumătate dintre minori au fost jigniți sau umiliți online, iar fenomenul cyberbullying-ului ia amploare, cu efecte devastatoare asupra sănătății lor emoționale. Potrivit unui raport al organizației Salvați Copiii, numărul victimelor agresiunilor digitale a crescut alarmant față de anii precedenți, iar experții trag un semnal de alarmă: fără intervenții rapide, impactul poate deveni ireversibil.

Mara, o elevă de 13 ani, își amintește momentul în care un coleg de clasă a distribuit o poză trucată cu ea pe un grup de WhatsApp. Inițial, a fost doar o glumă, dar în scurt timp s-au adunat comentarii pline de răutate, mesaje ironice și apelative umilitoare. Nu a avut curaj să spună nimănui, iar fiecare notificare nouă îi adâncea teama. „Mi-a fost frică să mai intru online. Simțeam că toată lumea râde de mine”, spune ea. Povestea Marei nu este singulară, ci parte dintr-un fenomen tot mai răspândit, care afectează mii de copii din România.

Datele strânse de Salvați Copiii arată că aproape 50% dintre minori au fost insultați online, iar acest tip de agresiune devine tot mai sofisticat. De la jigniri directe și zvonuri răutăcioase, până la excluderea intenționată din grupuri sociale și amenințări, cyberbullying-ul creează un mediu ostil pentru copii, greu de controlat de părinți și profesori. Mai grav, aproape 10% dintre copii au fost expuși prin distribuirea unor imagini intime sau mesaje private fără consimțământ, ceea ce poate avea consecințe grave asupra stării lor emoționale și a încrederii în sine.

Sechele grave

Agresiunile digitale nu rămân fără urmări. Copiii afectați de cyberbullying resimt o presiune constantă, dezvoltă anxietate, probleme de concentrare și chiar gânduri suicidare. Studiul arată că șase din zece copii se simt profund afectați de experiențele negative din mediul online, iar pentru unii dintre ei impactul merge mult mai departe. Un sfert dintre minori au avut dificultăți de somn după un incident online, iar 6% spun că insomniile sunt frecvente. Unii devin retrași, evită interacțiunile sociale sau chiar se gândesc să renunțe la școală din cauza umilințelor suferite.

Fenomenul nu se limitează doar la mediul digital. Bullying-ul tradițional, prezent în școli sau în grupurile de prieteni, continuă să fie la fel de răspândit. Aproape jumătate dintre copii spun că au fost insultați verbal, iar 33% au fost agresați fizic în mod repetat. Diferențele de gen sunt vizibile: fetele tind să fie mai expuse agresiunilor verbale și online, în timp ce băieții sunt mai predispuși la violență fizică. Însă, indiferent de forma pe care o ia, agresiunea lasă urme adânci, afectând nu doar psihicul, ci și încrederea în sine a celor mici.

Problema este cu atât mai gravă cu cât jumătate dintre copiii care au trecut prin astfel de experiențe se așteaptă ca agresiunile să continue. Sentimentul de neputință îi face să își piardă speranța și să evite să ceară ajutor. Mulți nu vorbesc cu părinții sau profesorii de teamă că nu vor fi înțeleși sau, și mai rău, că vor fi judecați. Astfel, se creează un cerc vicios în care victima rămâne blocată, fără să găsească o cale de ieșire.

Soluțiile există, dar sunt greu de implementat. Specialiștii subliniază că este esențial ca părinții să fie mai implicați în viața online a copiilor lor și să încerce să creeze un spațiu de încredere în care aceștia să poată vorbi deschis despre problemele lor. Nu este vorba despre control excesiv, ci despre o monitorizare discretă și o comunicare constantă. În același timp, școlile trebuie să introducă programe de educație digitală, în care copiii să învețe cum să recunoască și să gestioneze situațiile de cyberbullying.

Platformele de socializare au și ele un rol crucial în combaterea acestui fenomen. Deși există opțiuni de raportare și blocare a agresorilor, acestea nu sunt întotdeauna eficiente. Multe dintre cazuri rămân nesancționate, iar agresorii continuă să își hărțuiască victimele fără consecințe. Un cadru legislativ mai clar și o mai mare responsabilizare a companiilor de tehnologie ar putea contribui la reducerea cazurilor de hărțuire online.

Offline vs. online: violența nu se oprește la ecran

Dacă hărțuirea digitală este în creștere, nici bullying-ul tradițional, din școli sau grupurile de prieteni, nu a dispărut. Aproximativ 50% dintre copii spun că au fost insultați în mod repetat și 33% au fost agresați fizic. Băieții sunt mai predispuși la violență fizică, în timp ce fetele raportează mai des agresiuni verbale și cyberbullying.

Pentru unii copii, cele două forme de hărțuire sunt interconectate: ceea ce începe în școală continuă în mediul online, unde umilința devine publică și permanentizată. Spre deosebire de bullying-ul tradițional, cyberbullying-ul este imposibil de „lăsat la școală” – el îi urmărește pe copii peste tot, la orice oră.

Hărțuirea online nu rămâne doar la nivel emoțional. Potrivit studiului, șase din zece copii sunt afectați profund de experiențele negative avute online, iar efectele sunt grave: 26% dintre copii au probleme cu somnul după un incident online, iar  6% spun că insomnia devine o problemă frecventă. Copiii afectați de cyberbullying sunt mai predispuși la anxietate, depresie și izolarea socială. Mai mult decât atât, jumătate dintre copiii care au trecut prin cyberbullying spun că se așteaptă ca agresiunile să continue. Frica de a fi din nou hărțuiți îi determină pe mulți să se retragă, să evite interacțiunile sociale și chiar să renunțe la școală.

Într-o lume în care tehnologia face parte din viața de zi cu zi, soluțiile nu pot fi simple. Specialiștii subliniază că educația digitală este esențială, iar părinții trebuie să fie mai implicați în viața online a copiilor lor.

În același timp, platformele de socializare trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate cyberbullying-ul, iar școlile trebuie să includă educația digitală în programa școlară.

Maura ANGHEL