Iași, orașul contrastelor

 * în spatele dezvoltării spectaculoase a Iașului se ascunde o realitate incomodă * inegalitățile dintre cartiere devin tot mai vizibile, iar accesul la oportunități nu este același pentru toți * în timp ce zona centrală prosperă, cartierele periferice se confruntă cu lipsuri și provocări

În inima Moldovei, orașul Iași pulsează într-un ritm al contrastelor. Pe de o parte, clădirile impunătoare din centru, unde cafenelele cochete și buticurile de lux desenează o imagine a modernității, iar pe de altă parte, cartierele periferice, unde blocurile gri și drumurile peticite spun povestea unei realități mai dure. Discrepanțele dintre aceste zone nu se rezumă doar la estetică, ci se reflectă profund în accesul la servicii, oportunități și calitatea vieții.

Păcurariul, odinioară un cartier liniștit, se transformă într-un pol imobiliar, iar dezvoltările haotice par să afecteze echilibrul dintre vechi și nou. Blocurile noi iau locul caselor vechi, iar infrastructura încearcă să țină pasul cu ritmul accelerat al schimbării.

Tătărașiul, un cartier dens populat, trăiește la granița dintre trecut și viitor, cu zone modernizate, dar și enclave de sărăcie. Nicolina, cândva un bastion al muncitorilor industriali, a devenit o zonă foarte căutată și foate aglomerată.

 

Accesul la educație și șansele copiilor din medii defavorizate

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale segregării sociale din Iași este accesul inegal la educație. Școlile centrale beneficiază de dotări moderne, de cadre didactice bine pregătite și de părinți implicați, care investesc suplimentar în educația copiilor lor. În schimb, în zonele periferice, există școli unde resursele sunt insuficiente, unde lipsa profesorilor specializați și abandonul școlar sunt realități cotidiene.

Pentru copiii din familii defavorizate, aceste diferențe nu sunt doar statistici, ci bariere reale în calea unui viitor mai bun. Fără acces la meditații, fără sprijin educațional adecvat, fără modele de succes în comunitatea lor, mulți dintre acești copii sunt condamnați să repete ciclul sărăciei.

Astfel, se perpetuează un cerc vicios al inegalităților, unde locul în care te naști îți poate dicta destinul.

 

Gentrificarea în zona centrală: cine câștigă și cine pierde?

În ultimii ani, centrul Iașului a fost martorul unui fenomen tot mai vizibil de gentrificare. Clădiri vechi sunt transformate în spații moderne de birouri sau locuințe de lux, iar chiriile cresc vertiginos. Aceasta atrage o clasă socială mai înstărită, dar îi împinge pe cei cu venituri modeste către marginile orașului. Familii care au locuit zeci de ani în zone precum Sfântul Lazăr sau Alexandru Lăpușneanu sunt nevoite să plece, nemaiputând susține costurile crescute.

Câștigătorii acestui proces sunt dezvoltatorii imobiliari, investitorii și segmentul de populație care își permite traiul în noile condiții. Pierzătorii sunt, în schimb, foștii locuitori care trebuie să-și caute un nou loc într-un oraș care se schimbă fără să le mai țină cont de nevoi.

Iașul de azi este o metropolă în tranziție, un oraș al contrastelor și al luptei pentru echitate. Dar poate deveni și un loc unde, dincolo de granițele cartierelor, șansele să nu mai fie atât de inegale. Până atunci, realitatea continuă să fie marcată de diferențe care modelează destine.

 

Dan DIMA