Iașul a rămas fără sistemul antigrindină!

* „Îngrijorările fermierilor sunt reale. Efectele rachetelor antigrindină asupra precipitațiilor sunt puse sub semnul întrebării, iar lipsa studiilor de impact și a unei omologări clare ridică probleme grave. Fermierii din județele Prahova, Iași, Vrancea și Vaslui au semnalat pierderi economice și efectele secetei în zonele unde s-au efectuat intervenții atmosferice. De peste 20 de ani, România investește în acest sistem fără dovezi concludente privind eficiența sa reală”, susține senatorul Sebastian Cernic, membru al Comisiei pentru agricultură din Senat

În august 2024, mai mulți fermieri, printre care câteva sute din județul Iași, au adresat o petiție ministrului Agriculturii, solicitând întreruperea Programului Național Antigrindină. Prin urmare, după ce s-a consultat cu specialiștii, ministrul a decis sistarea lansării de rachete, începând cu data de 1 septembrie, cu o 90 de zile înainte de încheierea oficială a sezonului, motivul invocat fiind lipsa fondurilor.

De atunci și până astăzi, 15 aprilie, dată la care se lansa, în mod oficial, un nou sezon de protecție antigrindină, s-au organizat zeci de dezbateri pe tema blocării sistemului, fără a se ajunge la un numitor comun.

 

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași asigură, cu 16 puncte de lansare, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui pe o suprafață de peste 350.000 ha. Anul trecut, la Iași s-au utilizat peste 400 de rachete antigrindină.

 

În una dintre ultimele încercări de a debloca criza instalată în domeniul protecției antigrindină, Comisia pentru Agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat a organizat, în urmă cu câteva zile, o dezbatere privind problemele semnalate de fermieri în legătură cu sistemul antigrindină. „Fermierii au fost ascultați, problemele au fost evaluate, iar soluțiile vor fi căutate cu fermitate. La discuții au participat reprezentanți ai Guvernului și ai instituțiilor abilitate, tocmai pentru ca această problemă să fie abordată din toate unghiurile. Îngrijorările fermierilor sunt reale. Efectele rachetelor antigrindină asupra precipitațiilor sunt puse sub semnul întrebării, iar lipsa studiilor de impact și a unei omologări clare ridică probleme grave. Fermierii din județele Prahova, Iași, Vrancea și Vaslui au semnalat pierderi economice și efectele secetei în zonele unde s-au efectuat intervenții atmosferice. De peste 20 de ani, România investește în acest sistem fără dovezi concludente privind eficiența sa reală. Rolul Comisiei pentru Agricultură este să aducă la aceeași masă fermieri, autorități și specialiști, astfel încât să fie luate cele mai bune decizii pentru viitorul agriculturii. Acolo unde se va putea interveni legislativ, vom interveni fără ezitare. Fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri consecințele unui sistem neverificat științific, finanțat de la buget fără studii independente și fără transparență. Trebuie să avem o mai mare grijă și față de banul public – totuși, pentru acest sistem se cheltuiesc milioane de euro anual. România are nevoie de soluții reale pentru protejarea culturilor și reducerea efectelor fenomenelor extreme. O agricultură sustenabilă se construiește pe baze științifice solide, nu pe presupuneri. Vom continua să monitorizăm situația și să acționăm în interesul oamenilor care trăiesc din această muncă esențială pentru economia și securitatea alimentară a României”, a transmis Sebastian Cernic, membru al Comisiei pentru agricultură din Senat.

 

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor rămâne blocat, iar unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază.

 

Reprezentanții Guvernului au solicitat Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină să efectueze o analiză anuală și să finalizeze studiul de impact privind eficacitatea sistemului pe termen lung.

Diverse asociații profesionale și-au exprimat, de atunci, îngrijorarea, însă Ministerul Agriculturii a rămas ferm pe poziție. „IAA își exprimă o profundă îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. În absența intervențiilor, formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite. Toate țările vecine cu România au sisteme de protecție antigrindină care funcționează până la finalul sezonului”, susține Ionuț Lazăr, director de program, Unitatea Antigrindină din Vrancea.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților „o abordare responsabilă în ceea ce privește asigurarea continuității și creșterea eficienței sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor”. „Majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, cei care dețin ferme vegetale și urmăresc asigurarea stabilității și dezvoltării sustenabile prin integrare și creșterea valorii adăugate, precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii pentru a putea să fie competitivi pe plan european și a-și respecta angajamentele și obligațiile contractuale multi-anuale cu marile rețele de retail, sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a  punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină. Protecția sporită împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole”, spun cei din Clubul Fermierilor Români.

Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact - și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare.

„Seceta severă din ultimii 2–3 ani a afectat uniform mari părți ale teritoriului național, inclusiv regiuni în care nu există niciun punct de lansare antigrindină, ceea ce întărește concluzia că diminuarea precipitațiilor este rezultatul unui trend climatic global, și nu al funcționării sistemului. Corelarea directă între sistem și lipsa precipitațiilor nu este susținută de fapte și observații din teren”, susțin cei din conducerea unei asociații de legumicultori.

Cum funcționează sistemul antigrindină

Sistemul antigrindină este un sistem complex, bazat pe date științifice și tehnologie avansată. Totul începe cu o prognoză specializată, realizată pe baza datelor din stații meteorologice ANM și baloane de aerosondaj. Cu ajutorul radarelor, norii sunt monitorizați permanent. Se analizează parametrii fiecărui nor, inclusiv riscul real de grindină. Doar dacă analiza confirmă pericolul, se transmite ordinul de lansare către punctele de tragere.

Nicio rachetă nu se lansează la nimereală, ci doar pe bază de date măsurabile, în condiții stricte. Din zeci de zile cu potențial periculos, intervențiile se fac doar când este cu adevărat necesar.

Daniel BACIU